Au plecat de ceva timp din tara insa niciunul nu s-a rupt definitiv de mediul din care s-a format. Sunt oameni care au de-a face cu fascinanta lume a publicitatii si care au reusit sa sparga barierele de spatiu.

Ce i-ar putea determina ca la un moment dat sa renunte la lumea cosmopolita in care traiesc acum?

Remus Grecu, unul dintre romanii plecati de ani buni din tara, spune ca la un moment dat, cand te saturi de prea multa civilizatie, parca incepi sa vrei inapoi la haosul bucurestean. Pentru moment nu vrea sa se intoarca in Bucuresti. Pentru el, viata ideala ar fi sa poata trai in vestul sau nordul Europei sase luni pe an si restul timpului in Romania. Familia si prietenii din Bucuresti ar fi singurii care ar putea sa-l determine la un moment dat sa se intoarca.

Contactul cu mediul publicitar mioritic nu l-au pierdut niciodata. Citesc site-uri de specialitate sau urmaresc ce se intampla prin intermediul retelelor de socializare online. Raul Mandru, un tanar de 26 de ani care acum lucreaza la New York, se arata incantat de ceea ce vede. Parca unele dintre campanii sunt din ce in ce mai bune. O parere contrara ar avea, la prima vedere, si fostul director de creatie de la Leo Burnett, Mihai Victor Iliescu.

Vad ce se intampla online si nu ma face prea vesel. Cand vin acasa si ma uit si la televizor devin de-a dreptul trist”, spune el.

Numai ca isi revine cand se gandeste la nivelul publicitatii de la Berlin. Exemplul care-i vine in minte este cel al unui panou care a impanzit tot orasul, in care se vede un mare salam taiat felii si un font prost ales cu care este scris: ‘Echt gute Wurst’ – adica: ‘Salam intr-adevar bun’. Deci, prin comparatie, ce se intampla in Romania e mai bun, pentru ca macar ai nostri incearca sa faca ceva interesant. Nu s-au plictisit pentru ca sunt platiti prea mult.

Mihai Coliban, Creative Director, BBDO Moscova

Mihai Coliban, BBDO Moscova

Locuieste la Moscova de aproape trei ani si nu are timp sa se plictiseasca. Are in jur de 25 de branduri in grija, doua treimi dintre ele active tot anul. Are pe rol doua noi campanii Pepsi, cate o noua aroma de lansat si o promotie nationala pentru Lay’s si Cheetos, alte doua branduri locale de relansat, tot ale PepsiCo, o campanie pentru Gillette, un spot TV pentru un medicament de la Bayer si lista poate continua. Cu ceea ce se intampla in tara nu mai este familiar decat in proportie de 15-20%, in special prin intermediul site-urilor de specialitate. Cat priveste o posibila revenire, spune ca nu se stie niciodata. Si mai crede ca multi romani n-ar fi plecat ori s-ar fi intors deja daca in ultimii 20 de ani tovarasii din politica romaneasca s-ar fi oprit din “trasul de ciolan” si s-ar fi apucat de treaba pentru care sunt platiti. Ca orice publicitar, isi doreste un Leu la Cannes. Anul acesta, a doua oara cand a trimis ceva la Cannes, s-a apropiat printr-un shortlist la sectiunea Outdoor.

Remus Grecu, Visual Artist, Stockholm

Remus Grecu, Visual Artist, Stockholm

Un Gold si un Silver la ADC New York Awardshow 2010, doua Bronze Lions la Cannes anul trecut, doua premii Gold si trei Bronze la EuroBest Amsterdam in 2009 sunt cateva dintre premiile inscrise in palmaresul lui Remus Grecu care de sapte ani a ales calea strainatatii. Absolvent al sectiei Pictura la Universitatea de Arte din Bucuresti in 2001, Remus locuieste de doi ani la Stockholm. Experienta profesionala, pe care a avut-o imediat dupa terminarea studiilor in Bucuresti l-a facut sa-si dea seama ca nu era ceea ce isi dorea. Asa s-a decis sa plece din tara. A locuit cinci ani la Londra unde a lucrat pentru proiecte mari printre care si un videoclip al Madonnei, 4 Minutes, si o reclama TV pentru Scissor Sisters. In Stockholm lucreaza ca freelancer pentru reclame TV si ilustrator pentru diverse reviste. A lucrat ca Art Director pentru un videoclip al lui Pink si a fost Visual Artist pentru noul film al lui Johan Brissinger, Änglavakt. In Romania, colaboreaza cu Editura Art din Bucuresti. Incearca sa se axeze mai mult pe proiectele personale, fara a se indeparta de colaborari cu agentii de advertising sau studiouri si companii de film din Stockholm sau Londra. Incearca sa imbine frumosul din proiectele personale din care se hraneste spiritual cu utilul din proiectele de colaboare care ii aduc partea financiara. I-ar fi placut sa studieze la o universitate de arta din Londra pentru a avea conexiunile necesare sa intre intr-un sistem de galerii de acolo. Insa nu e timpul pierdut, la anul va aplica la progame de master la trei dintre cele mai bune universitati si daca va fi acceptat va reveni la universul londonez.

Mihai Botarel, Copywriter, DDB Düsseldorf

Mihai Botarel, Copywriter, DDB Düsseldorf

Locuieste de un an si jumatate la Düsseldorf si nu s-a rupt de mediul de acasa. Listele sale de messenger si Facebook sunt pline de publicitari romani, deci cand e ceva de auzit, aude. Plus ca mai acceseaza din cand in cand site-urile de profil. |n prezent, lucreaza la o campanie Diesel, dupa un pitch castigat de curand cu DDB Düsseldorf. Conceptul se numeste “Facepark” si se vrea o miscare antidigital. Miza este destul de mare, dat fiind ca poate fi una din campaniile “senzationale” sau poate fi un fiasco total. Proiectul care i s-a parut cel mai interesant in ultimul timp a fost un spot Budweiser pentru Campionatul Mondial. Colegii de la DDB din State nu prea stiau cu sta treaba cu fotbalul si au cerut ajutorul celor din Europa. |n cele din urma, scenariul ales a fost cel produs de echipa lui. E posibil sa nu mai vrea sa se intoarca in tara. Viitorul e deschis. A plecat tocmai pentru ca ii place sa nu stie ce urmeaza. Ce l-ar determina totusi sa se intoarca? Un salariu mare, un program flexibil si niste oameni speciali. Tot ce-si doreste este sa-i placa publicitatea in continuare. {i i-ar mai placea si un Aur la Cannes pe digital.

Mihnea Gheorghiu, copywriter, Y&R New York

Raul Mandru, Art Director, Ogilvy New York

La numai 24 de ani lucreaza pe conturi mari precum Land Rover, Hilton, Bacardi International, Virgin Atlantic, LG. |n Romania a colaborat cu Leo Burnett si GMP. |n strainatate lucreaza de aproape patru ani si pana acum toate proiectele pentru care a lucrat i s-au parut incitante, cel putin pana la un punct. Adevarata provocare considera ca este atunci cand trebuie sa se chinuiasca sa faca ceva sa se intample. Este la curent cu ce se intampla in industria locala de publicitate, dat fiind ca majoritatea prietenilor sai lucreaza in domeniu. La un moment dat, i-ar placea sa se intoarca in tara. Dar nu s-a gandit cand. Considera ca mai are niste experienta de adunat. Cat despre ce l-ar determina sa ia aceasta decizie, se gandeste ca probabil cele omenesti l-ar putea indemna sa faca pasul inapoi in tara, si anume familia, prietenii, ciorba de pui sau frumusetile patriei.

Raul Mandru, Art Director, Ogilvy New York

Raul Mandru, Art Director, Ogilvy New York

Este primul roman care a castigat un Gold la Cyber Cannes Lions. El a impresionat juriul anul trecut prin realizarea unei pagini de internet cu totul speciale – “Doneaza o masa”. Din octombrie 2009, locuieste si munceste la New York. Din tara a plecat in 2003. Dupa ce a terminat liceul din Brasov s-a mutat in Germania, la Dortmund, sa studieze communication design. Din 2005 si pana in 2009 a lucrat la Ogilvy Düsseldorf, agentie impreuna cu care a castigat, in afara de Gold Lion la Cannes, un Silver la European Design Awards 2009 si un Red Dot Junior Grand Prix in 2008. De curand a castigat impreuna cu echipa de la Ogilvy New York pitch-ul IKEA SUA si incepe sa produca campania. |n paralel, lucreaza la o campanie pentru noua serie Motorola Smartphones si un proiect digital pentru UPS. Tot recent a realizat un panou interactiv in Times Square. Cel mai incitant insa a fost in Germania, anul trecut, cand a lucrat timp de cateva saptamani, simultan, la o campanie pentru cel mai mare distribuitor de arme din Europa, pentru un brand celebru de tigari si pentru Biblia luterana. “|n vremuri grele lucrezi pe ce merge mai bine”, glumeste Raul. Ce si-ar dori sa mai faca? Sa puna pe YouTube un film care sa inregistreze milioane de click-uri intr-o saptamana si sa realizeze un videoclip pentru o formatie din Brooklyn.

Mihai Victor Iliescu, Berlin

Mihai Victor Iliescu, Berlin

Dupa 8 ani de experienta in publicitate, a ales sa se dedice exclusiv primei sale pasiuni: muzica. De noua luni locuieste la Berlin si este profesor de chitara clasica. |ncearca acum sa recupereze 15 ani in care nu a mai facut muzica. Exerseaza zile si nopti, invata teorie, armonie, stiluri noi, iar pana la sfarsitul lui 2010 vrea sa lanseze un album. La Berlin simte ca evolueaza intr-o directie buna, insa stand acolo de ceva vreme a inceput sa creada ca e interesant si ce se intampla in tara. “Asa e mereu. Trebuie sa te departezi de ceva ca sa poti vedea limpede”, crede Mihai. Daca ar fi sa se intoarca in tara, nu banii ar putea fi motivul. Mai degraba ar putea fi gandul ca mai e inca mult de lucru si ca poate sa schimbe ceva. Pe vremea cand era avocat nu isi dorea nimic, dar a obtinut bani. Apoi, in publicitate, si-a dorit sa se distreze cand muncea, sa faca lucruri care le plac oamenilor si sa ia echipa lui Aur la Cannes. Ultima dorinta nu a implinit-o. Acum isi doreste sa fie cel mai bun profesor de chitara.

Articol publicat si in revista Biz nr. 199, 1-15 iulie 2010

Iar cand vine vorba de eficienta atingem coarda sensibila a multor companii. In fiecare an, inainte si dupa Effie, constatam o efervescenta a dezbaterilor, unele mai aprinse decat altele, pe marginea eficientei sau ineficientei lucrarilor inscrise.

Dincolo insa de cazurile punctuale de eficienta, sapte dintre membrii juriului Effie de anul acesta dezbat rolul pe care-l joaca companiile de cercetare de piata in desenarea unei strategii eficiente de comunicare si tensiunile ce pot interveni intre oamenii de creatie si cei de cercetare.

Elena Nica, Reseach International Romania

Relatia intre cercetator si agentia de creatie reflecta tipul de relatie care domina societatea romaneasca in acest moment”, defineste Elena Nica, Research Manager – Qualitative la Reseach International Romania raportul de forte pe acest domeniu.

Relatia se poate imbunatati in masura in care ambele parti investesc incredere in ea si au ajuns in aceasta relatie pentru ca isi doresc proiecte comune eficiente.

De aceea, un ochi deschis spre experienta partenerului de relatie, e tot ce trebuie ca relatia sa functioneze fericit”, sublinaza Elena Nica.

Se poate eficienta fara cercetare?

Cu ceva noroc, poate ca da. Practic insa compania de cercetare este cea care trage linia de demarcatie intre noroc si mestesug, crede Daniel Enescu, Partner la Daedalus Millward Brown. Exista si cazuri in care un spot remarcabil face istorie fara sa aiba neaparat o strategie bine definita in spate sau fara sa se bazeze pe date ci doar pe intuitie. Aceste cazuri reprezinta numai 1 – 2% din situatii. Pentru celelalte 98% din situatii, o comunicare nesustinuta de o informare prealabila solida are sanse mari de esec.

Mircea Kivu, Mercury Research

Rolul unui om de cercetare este sa-i arate publicitarului cealalta fata a imaginii despre un produs, cea pe care o vede consumatorul, puncteaza Mircea Kivu, Operations Director la Mercury Research.

Silviu Matei, CSOP

Cercetatorul poate spune ce anume din creativitatea agentiei a adus cresterea vanzarilor masurata de clientul spotului, ce din mesajul transmis a avut impact in mintea consumatorului”, explica Silviu Matei, director de cercetare la CSOP. O campanie poate fi eficienta insa fara cercetare nu se va sti niciodata carui fapt i s-a datorat eficacitatea. Daca se renunta la cercetare, se elimina un cost. Ceea ce in perioade de reducere a bugetelor este o mutare mai mult decat binevenita. Insa nu se poate invata ce si cum merge decat analizand comportamentele reale si specifice, nu general valabile.

Teoretic, pot exista si cazuri in care o campanie sa fie eficienta fara sa se fi apelat la cercetare. Cazul extrem, in opinia Elenei Nica, este cel al campaniilor care comunica lucruri ce nu se pot aproxima inca in repertoriul consumatorilor, si pentru care cercetarea inca nu a inventat masuratori adecvate.

In cautarea tapului ispasitor

Responabilitatea in caz de esec, la fel ca si in caz de succes este de ambele parti. Companiile de cercetare ofera cadrul de desfasurare, sunt cele care deschid drumul si tot ele sunt cele care il incheie prin evaluarea de final.

Conform proverbului ‘garbage in, garbage out’, noi cei din cercetare suntem la fel de raspunzatori de esecul unui caz ca si celelalte parti implicate”, crede Marian Marcu, Managing Partner la Novel Research.

Din punctul de vedere al lui Daniel Enescu, cea mai mare provocare in relatiile dintre companiile de cercetare si agentiile de publicitate este ca ambele parti sa agreeze ca sunt de aceeasi parte a baricadei. Deseori oamenii de cercetare sunt priviti drept niste distrugatori ai creativitatii, fara a se lua in calcul ca de fapt clientul final nu doreste creativitate doar de dragul creativitatii. “Faptul ca firmele de research masoara munca agentiei de publicitate induce un ‘fals conflict de interese’”, atrage atentia Enescu.

Dan Petre, D&D Research

Dan Petre, Managing Partner la D&D Reseach avertizeaza mai degraba asupra presiunii timpului scurt in conditiile in care de regula agentiile solicita proiecte de cercetare compleze neconventionale, totul bineinteles, cu bugete “prietenoase”. De asemenea, un alt factor de tensiune este reprezentat de reticenta cu care sunt primite uneori de agentie, in special de departamentul de creatie datele ce infirma directii sau idei deja dezvoltate. Nu in ultimul rand, obisnuinta agentiilor de a astepta informatii spectaculoase din orice cercetare reprezinta un motiv de tensiune.

De partea agentiilor de creatie, Silviu Matei a observat ca exista o oarecare mandrie de breasla potrivit careia cel care creeaza stie cel mai bine. De celalalta parte, uneori, cercetatorul confunda datele cu realitatea.

Panicos Christopoulos, 360 Insights

Panicos Christopoulos, Managing Director la 360 Insights atrage atentia si asupra faptului ca de multe ori agentiile de creatie nuaccepta ideea ca se afla intr-un parteneriat si percep cercetarea ca pe o masinarie menita sa ucida ideile creative. La randul lor, companiile de cercetare refuza uneori sa accepte limitele cercetarii. Se intampla uneori ca ideile creative sa fie ucise din fasa deoarece consumatorii nu le pot intelege ceea ce poate duce la o interpretare gresita a reactiilor consumatorilor in loc sa se foloseasca directiile identificate pentru a completa ce lipseste

In plus, si agentiile de creatie se intampla sa aiba asteptari nerealiste, care provin de cele mai multe ori din credinta ca cercetarea are raspuns la aproape orice, in timp foarte scurt si cu rasturnari de situatie spectaculoase. Primele exemple care-i vin in minte Elenei Nica in acest sens sunt asteptarile in domeniul aplicarii metodei de cercetare. Sunt multi oameni de agentie care se concentreaza pe metoda de cercetare in defavoarea urmaririi obiectivului cercetarii.

Oamenii sunt constienti ca au nevoie de cercetare, dar aceasta se transforma la un moment dat intr-o scoala chinuita in care fiecare incearca sa impuna celuilalt un mod de a face, si in acest proces, cei doi, uita ca au venit in acest exercitiu ca sa afle ceva.

Cele doua experiente, diferite se ciocnesc pe teritorii care nu le sunt cele mai familiare. Mai exact comunicatorul ajunge sa creada ca e specialist in research, cercetatorul crede ca stie comunicare. Solutia de mijloc ar fi sa se reuneasca cele doua experiente intr-o constructie care sprijina proiectul comun.

Sursa: Initiative

Printre noile strategii adoptate de consumatori se numara orientarea catre  branduri mai ieftine si schimbarea stilului de viata.

Consumatorii sunt mai atenti la ceea ce cumpara. Pentru multe categorii de produse s-a produs o reevaluare a nevoilor. Nevoile conteaza mai mult decat dorintele. Iar micile “atentii” oferite consumatorilor conteaza in continuare.

Acestea sunt cateva dintre principalele concluzii ale unui studiu Initiative prezentat miercuri, 19 mai 2010, la sediul Lowe & Partners Romania de catre Nicki Boswell, Directorul de Research al Initiative Worldwide.

Studiul a fost realizat online si acopera sapte tari: Marea Britanie, Germania, Franta, Spania, Italia, SUA si China.

Nicki Boswell, Initiative Worldwide

In ceea ce priveste sursele de informare, indiferent de piata, studiul arata ca 45% dintre consumatori se pun la curent in legatura cu situatia economica cel putin o data pe zi.

Televiziunea este cel mai popular mediu de informare. Pe locul secund se afla Internetul. 80% dintre consumatori declara ca televiziunea este una dintre primele trei surse de informare. Pentru 41% dintre consumatorii chestionati, TV-ul este chiar prima sursa de informare.

In ceea ce priveste Internetul, acesta se afla printre primele trei surse de informare pentru 71% dintre consumatori. Pentru 27% dintre acestia, Internetul este chiar sursa primara de informare.

Cu toate ca televiziunea are o acoperire mai buna, Internetul este perceput ca fiind mai de incredere precum si o sursa de informare mai detaliata (in medie cu 35% mai de incredere / si mai detaliata decat TV-ul)

Oamenii nu au renuntat defintiv la mediile traditionale de informare cum sunt ziarele insa apeleaza mai degraba la versiunile online ale acestora.

Ca urmare a crizei s-a inregistrat o scadere a increderii in institutiile publice. In schimb a crescut increderea consumatorilor in “altii ca ei”. 76% dintre respondenti spun ca au incredere in familie si prieteni, 48% au incredere in opinia specialistilor iar 43% au incredere in opiniile exprimate pe bloguri, forumuri, site-uri de recenzii fata de numai 20% dintre consumatori care au  incredere in continutul media traditional.

Accesarea Internetului de acasa a devenit o activitate cotidiana practicata pentru divertisment, informare, comunicare si cumparaturi online.

75% dintre consumatori considera ca Internetul este cea mai importanta platforma tehnologica (cu exceptia Spaniei unde penetrarea Internetului este mai mica)

Telefonul mobil este considerat a doua platforma tehnologica ca importanta, de catre 56% dintre consumatori.

Telefonia mobila este considerata acum ca fiind mai importanta decat telefonia fixa.

Rezultatele studiului Initiative indica aparitia unei noi tipologii de consumatori.

Care sunt recomandarile catre marketeri, in acest nou context?

• Sa inteleaga si sa foloseasca sursele de influentare
• Sa fie deschisi, onesti si transparenti
• Sa fie de partea consumatorilor
• Sa se diferentieze prin valori
• Sa schimbe valorile brandului pe termen lung

Extra info

Nicki Boswell este Directorul de Research al Initiative Worldwide.

S-a alaturat companiei Initiative in iulie 2008, fiind responsabila cu dezvoltarea strategiilor in zona de consumer research la nivelul intregii retele. Nicki coordoneaza studii globale care au ca obiectiv evaluarea profilului si comportamentului consumatorului sub influenta diversilor factori ai schimbarii (climat economic, digitalizare, globalizare).

Cu o experienta de mai bine de zece ani in cercetarea consumatorului, Nicki si-a inceput cariera la Unilever UK, iar in ultimii trei ani a activat in mediul de agentie, dezvoltand platforme de research si consultanta de marketing pentru branduri precum: Reckitt Benckiser, Danone, Vodafone, Disney sau Philips.

Nicki a absolvit Universitatea din Newcastle upon Tyne avand doua specializari: matematica si psihologie.

Cum pot folosi SMS-ul pentru a imbunatati comunicarea clientilor mei? Ce presupune o campanie de marketing prin SMS si cum pot analiza corect rezultatele acesteia? Sunt intrebari ce isi pot gasi raspunsul prin Ghidul Mobile Marketing prin SMS in Romania, lansat de Voxline Communication

Ghidul furnizeaza informatii complete asupra modului de utilizare si integrare a SMS-ului in mixul de marketing.

Ghidul concentreaza intr-un singur loc toate informatiile necesare pentru a putea utiliza cu succes SMS-ul in marketing: date despre piata, practici si recomandari de utilizare, studii de caz, exemple, recomandari privind procesul de alegere a furnizorilor.

Ghidul Mobile Marketing prin SMS in Romania isi propune sa fie punctul de plecare al oricarui specialist in marketing atunci cand incepe sa utilizeze telefonul mobil ca instrument de comunicare cu clientii. Ghidul ofera informatii utile pentru realizarea unor campanii corecte si eficiente, transmiterea unor cerinte complete furnizorilor, alegerea in cunostinta de cauza a furnizorului de solutii, precum si analizarea corecta si completa a rezultatelor unei campanii.

Este deja un fapt recunoscut ca rata de acoperire a telefoniei mobile in Romania este de peste 133% si peste 90% din piata de mobile marketing din Romania este format de campaniile de comunicare prin SMS si de promotiile cu inscriere prin SMS. Lipsa cunostintelor de baza privind utilizarea SMS-ului in marketing conduce insa catre un risc major: neintelegerea corecta a mediului mobil ca instrument de comunicare si astfel implementarea eronata a unei campanii. Ghidul vine cu o abordare simpla si concreta la aceste probleme si directioneaza comunicatorul spre cele mai bune solutii”, anunta Bogdan Apostol, Business Development Manager in cadrul Voxline Communication.

Pentru o ilustrare cat mai practica a informatiilor, ghidul foloseste studii de caz si exemple relevante si va tine pasul cu orice noi avansuri tehnologice.
Ghidul este disponibil pentru descarcare gratuita la adresa ghidsms.voxline.ro

Extra info

Voxline Communication este o companie infiintata in 1998 cu capital francez. In cei peste 12 ani de activitate pe piata romaneasca, Voxline a inregistrat numeroase premiere, dintre care putem mentiona: in 2002 a fost primul operator alternativ care a demarat servicii de telecomunicatii pe suport sms si voce in retelele mobile; in 2004 Voxline a dezvoltat aplicatia primei campanii de mobile marketing din Romania, pentru brandul Chipita; iar in 2005 devine primul operator de servicii cu valoare adaugata care obtine certificarea de calitate ISO 9001:2000 eliberata de catre TUV Thuringen.

Serviciile oferite de Voxline Communication acopera o gama larga de aplicatii de mobile marketing (campanii de trimitere si receptionare mesaje sms, mobile advergames), call center (numere normale si numere verzi), aplicatii web (site-uri de promotie, flash advergames), servicii de microplati prin intermediul telefoniei mobile si servicii cu valoare adaugata (televoturi, concursuri, continut digital).

Printre clientii pentru care Voxline Communication care a derulat campanii de-a lungul timpului se numara jucatori importanti de pe piata locala, precum: Quadrant Amroq Beverages (Pepsi), Star Foods (Lays), JTI (Winston), Unilever (Dove, Cif&Domestos), Chipita Romania, URBB (Carlsberg, Tuborg), Western Union, Duracell, Braun, Dr. Oetker (Pizza Ristorante, Pudding), Fabryo (Savana), Wrigley, Farmec, LG, Prodal 94 (Stalinskaya, Wembley), Porsche Romania.

Venitul net al celor mai valoroase 100 de branduri globale a crescut cu 4% pana la 2,04 mii de miliarde de dolari in 2009, potrivit celui mai recent studiu BrandZ , realizat de Millward Brown Optimor.

Google conduce clasamentul de patru ani consecutiv, inregistrand de data aceasta o crestere a valorii brandului cu 14% pana la 114,3 miliare de doalri, comparativ cu raportul anterior BrandZ.

IBM a urcat doua pozitii pana pe locul doi cu o valoare estimata la $86,3 miliarde de dolari.

Apple a urcat trei pozitii pana pe locul trei cu o valoare de 83,2 miliarde de dolari, gratie succesului inregisrat de iPhone si iPod. La succesul brandului contribuie si lansarea iPad-ului in luna ianuarie a acestui an.

Sursa: http://www.millwardbrown.com/

13 dintre brandurile incluse in Top 100 provin din piete emergente. Tendinta de crestere a acestor branduri s-a manifestat din 2006 in special in regiuni precum Asia – Pacific.

China Mobile, cu o valoare estimata la 52.6 miliarde de dolari, este cel mai puternic brand din Asia, urmat de ICBC si Bank of China.

Motorul de cautare Baidu a inregistrat o crestere de 62% pana la suma de 9,4 miliarde de dolari.

Raportul integral poate fi descarcat aici.

Biz urmareste sa isi consolideze imaginea in randul cititorilor sai prin reiterarea celor mai importante momente din istoria de business, marcate de premierele pe care revista le-a realizat de-a lungul timpului promitand, totodata, sa continue sa inoveze in peisajul publicistic din Romania.

Marta Usurelu, Redactor-sef Biz

Avem multe premiere si sunt mandra de toate acestea. La fiecare dintre ele am pus suflet, pasiune, munca si dedicare. Si se vede. Se vede atunci cand iubesti ceea ce faci. Suntem acum in momentul in care aniversam 10 ani de prezenta pe print. Zece ani in care toate marile afaceri au trecut pe la noi si toti oamenii importanti din ultimul deceniu de business au fost intervievati si analizati in Biz,” a declarat Marta Usurelu, Redactor-sef Biz.

La primul sau numar, in 2000, cand majoritatea conexiunilor la Internet in Romania se faceau prin dial-up, Biz titra pe coperta ca Internetul este afacerea viitorului. Piata urma sa ii dea dreptate ani mai tarziu. Au urmat numeroase alte premiere.

Termenul de brand, atat de popular azi, a fost introdus in vocabularul de marketing in 2002, pe coperta Biz. Formate jurnalistice cum sunt coverstory, feature, topuri sau ghiduri au aparut pentru prima data in Biz.

Primele evenimente relevante business2business au inceput cu lansarea editiei tradeshow-ului ZileleBiz. Piata de evenimente din Romania a inceput sa se formeze odata cu forumurile si conferintele sustinute de revista.
Campania de imagine este semnata de Next Advertising si are ca obiectiv marcarea momentului aniversar si a inovatiilor pe care Biz le-a adus in presa de afaceri din Romania.

E greu sa fii primul care taie padurea, fara sa stii daca esti pe directia buna. Biz a fost acum 10 ani acest explorator – prima revista de business din Romania. Toate celelalte reviste de profil care au urmat au incercat doar sa-i copieze succesul, pe un drum asfaltat, luminat si cu indicatoare”, declara Liviu David, Director de Creatie Next Advertising.

Eu asociez Biz cu perioada mea de crestere profesionala. Cu Zilele Biz, eveniment in adevaratul sens al cuvantului. Cu primul forum online al oamenilor de marketing. Cu multe articole in premiera in Romania. Si iata, s-a ivit ocazia sa lucram la campania lor aniversara. Cand ai despre ce scrie, fara sa exagerezi, e usor sa faci publicitate. Si nu doar pentru Biz-ul de acum 10 ani, ci mai ales pentru echipa Biz-ului de acum. As vrea sa stiu cate echipe de redactie din Romania sunt atat de dedicate numelui sub care semneaza. Diferenta se va vedea si in urmatorii 10 ani”, adauga David.

Momentul aniversar de varf al revistei a fost Gala Aniversara din 7 aprilie de la Athenee Palace Hilton. Aici, in prezenta a peste 300 de invitati, manageri si antreprenori de top, revista a premiat 10 dintre Oamenii Biz, oamenii pe care i-a descoperit la inceputul carierei, in care a crezut si pe care i-a sustinut pana cand au ajuns sa faca istorie in ultimii 10 ani de business.

Totodata, a fost lansat numarul aniversar Biz, care trece in revista cele mai importante momente ale istoriei de business a ultimilor 10 ani, grupate pe categorii. Astfel, aici se regasesc Oamenii Biz care au facut diferenta in ultimii zece ani, Top 10 afaceri ale ultimului deceniu, Top domenii de business, de la Internet la banci si de la automobile la retail, precum si o retrospectiva de business a ultimilor 10 ani de afaceri.

Numarul aniversar al revistei este online si poate fi citit pe site-ul www.gandestebiz.ro.

Campania de imagine Biz se desfasoara in perioada 7 aprilie – 31 mai si include cateva executii print, indoor si outdoor, radio, TV, Internet, direct marketing. Canalele de comunicare media sunt TV: AXN, TVR, radio: Radio Zu, KissFM, Magic FM; presa scrisa: National Geographic, Esquire, Romania Libera, SapteSeri, Domus, Casa Mea, Caminul, Revista Piata. Outdoor: reteaua Affichage. Indoor: reteaua SPM Media, Elevate Media, Brand Management, InTaxi Media. Online: site-uri de profil in retelele ActiveSoft, NetBridge, BestJobs.ro, InternetCorp, Medianet si AdTarget.

Echipa care a creat campania aniversara Biz a fost coordonata de Liviu David – Director de Creatie Next Advertising, Daciana Ispir – Account Manager Next Advertising.

Strategie de marketing – Gabriela Enescu, Managing Partner, StrategyStudio.

Extra info

Revista Biz a fost lansata in anul 2000 din convingerea ca oamenii de afaceri din Romania au nevoie de un instrument care sa le ofere resursele, ideile inovatoare, modelele de succes si inspiratia de a reusi in afaceri. Biz se adreseaza managerilor romani care care au ajuns in top prin multa munca, indrazneala si decizii inspirate.

Next Advertising este o agentie de publicitate full-service, care ofera servicii de consultanta de marketing, creatie, media, PR, productie si BTL.

In timp, Biz inseamna mai mult decat o revista de afaceri – este un brand complex si o sursa de informare si inspiratie prin dezvoltarea unor evenimente ca: Zilele Biz, Biz Forum, GreenBiz Forum, RoTaxLaw, PowerCamp, colectia de carti Biz Books: Lovemarks, Exponential Marketing si Blog Marketing sau ghidurile Biz si proiecte online: Strategic, Bizcity si BizCampus.

Poate o agentie sa intre in Cartea Recordurilor? In principiu, da. Dupa 336 de ore de alergat in continuu, peste 3000 de kilometri parcursi, 14 zile de “PR mobil”, la laptop, si 500 de localitati strabatute, o agentie se poate califica pentru un record mondial.

Si nu e doar o ipoteza. Millenium Communications si Rusu+Bortun Brand Growers chiar au reusit aceasta performanta, intrand in Guinness World Records cu cea mai lunga stafeta din lume prin Turul Phenomenal Gillette, un proiect dezvoltat anul trecut pentru P&G.

Stafeta din Turul Fenomenal Gillette la 3000 de km

Insa dincolo de orice record batut, cel mai mult conteaza satisfactia de a gasi si pune in practica o idee. Si nu o idee oarecare, ci una care s-a dovedit foarte buna prin emulatia pe care a reusit s-o genereze.

Care-i, de fapt, povestea?

Mai exact, spre sfarsitul anului trecut, o echipa, reunind diviziile de PR si BTL ale Millenium Communications si agentia Rusu+Bortun Brand Growers, a organizat pentru Gillette Phenom Fusion cea mai lunga stafeta din lume.

Astfel, timp de 14 zile, romanii care au dorit sa arate lumii ca sunt fenomenali, impreuna cu reprezentanti ai Federatiei Romane de Atletism, au alergat continuu in jurul tarii si au parcurs 3096 km. Iar la finalul celor 336 ore de alergare, un reprezentant al Guinness World Records a omologat proiectul drept cea mai lunga stafeta din lume.

Intrarea in Cartea Recordurilor nu a fost un scop in sine, a venit ca o recompensa pe care membrii echipei au primit-o cu mult entuziasm.

De la un feedback primit in 15 minute la o stafeta de Cartea Recordurilor

Totul a inceput in primavara anului trecut cu un brief primit de la echipa Gillette din Romania pentru lansarea Gillette Fusion Phenom, un produs dotat cu o tehnologia inovativa de barbierit cu 5 lame.

Trebuia sa inventam o lansare care sa vorbeasca despre beneficiile noului produs. Am pornit de la ideea ca orice barbat are potentialul de a fi exceptional. Iar a fi exceptional nu inseamna neaparat sa urci pe Himalaya, ci e de ajuns sa faci ceva iesit din comun, care sa se vada cu ochiul liber”, povestesc membrii echipei implicate in proiect.

Faptul ca au primit feedback de la client in numai 15 minute de la expunerea ideii le-a dat si mai multa incredere in proiectul pe care aveau sa-l deruleze.

Dacia, Ursus si Petrom sunt cele mai populare branduri din Romania. Asa reiese din rezultatele celui mai recent studiu “Leading Brands by Romanian Internet Users 2010”, realizat de Gemius si Evensys.

Studiul, aflat anul acesta la cea de-a treia editie, a fost prezentat in exclusivitate de catre Vlad Ionescu, Online Research Consultant la Gemius Research, in cadrul Digital Marketing Forum.

Cele mai prezente branduri romanesti pe Internet (sursa: Geminus)

Studiul are ca scop prezentarea informatiilor actualizate despre cele mai vizibile branduri din mediul online din Romania si despre influenta pe care o are acesta asupra pozitionarii brandurilor pe piata, in viziunea utilizatorilor de Internet.

Cele mai populare branduri romanesti (sursa: Geminus)

Studiul prezinta cum percep utilizatorii romani de Internet caracteristicile unui brand de succes si cum definesc ei prezenta online a unui brand. Sunt investigate brandurile romanesti cele mai prezente pe Internet, cele mai de incredere si cele mai populare. Pe langa informatii despre notorietatea brandurilor romanesti studiul analizeaza categoriile: Auto, Produse Cosmetice, Banci si Asigurari, Telecom.

Cele mai de incredere branduri romanesti (sursa: Geminus)

Studiul poate fi descarcat de pe site-ul Gemius accesand: http://files.gemius.pl/Case_Studies/2010_Leading_Brands_Romania.pdf

Metodologia studiului Leading Brands by Romanian Internet Users 2010:
Datele au fost obtinute prin intermediul unui studiu gemiusAdHoc. Studiul a fost realizat folosint metodologia CAWi in perioada 11 – 25 ianuarie 2010. Emisiile invitatiilor la completarea chestionarelor au fost sustinute de eJobs, Europa FM, Hotnews, Radio 21, Rol.ro, Sapteseri si Wall-street. In urma curatarii datelor si ajustarii esantionului, baza finala cprinde 2.400 de chestionare. Rezultatele sunt reprezentative pentru utilizatorii de Internet din Romaniacu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani. Pentru a asigura reprezentativitatea datelor, rezultatele au fost ponderate pe baza structurii populatiei online, datele structurate provenind din studiul Mercury Omnibus.

Extra info
Digital Marketing Forum 2010 este un eveniment marca Evensys, organizat in parteneriat cu agentiile OgilvyInteractive si MEC Interaction, alaturi de Think Digital.

Carmen Tanasie, CEO, Omnicom Media Group

Criza, ca motiv de speculatie in evaluarea diverselor strategii de marketing, este un subiect care s-a dezbatut foarte mult in ultimele 12 luni.

Romania s-a aflat, poate pentru prima oara, fata in fata cu o realitate dura, care a cerut marketerilor sa actioneze mult mai in forta decat au facut-o in perioadele trecute de criza (anii ‘97-‘98 de exemplu).

Teoria spune ca in asemenea perioade, pe aceste piete care au devenit volatile, ca sa ai succes trebuie sa fii “la panda”, proactiv si flexibil, adaptabil continuu la mediul aflat in permanenta schimbare, de cele mai multe ori in competitie cu el insusi. Ca sa ai succes si dupa perioada de descrestere si ajustari, trebuie sa continui sa investesti si, asa cum studiile o releva, profitul afacerii va creste mult mai rapid dupa iesirea din criza. (Conform PIMS – Profit impact of marketing strategy)

Ca sa putem spune cum s-a schimbat industria de marketing trebuie sa ne uitam la cum s-a schimbat consumatorul – atat ca nevoi cat si ca atitudini. Cateva concluzii interesante am desprins din studiul “Evolutia consumatorului – intelegerea impactului crizei asupra comportamentului consumatorului” (Sursa: OmnicomMediaGroup Snapshots-Iunie-Noiembrie 2009).

Acest studiu a fost condus in Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia (de altminteri singura tara din Europa de Est care nu a fost afectata de criza), Romania si Rusia, pe cca 3000 de respondenti cu varste intre 18 si 64 de ani. (Structura panelului – varsta, venituri, educatie – a fost construita astfel incat sa fie relevanta pentru fiecare tara in parte).

In Romania lui 2009 am iesit sa ne petrecem timpul liber mai mult in natura (46% din respondenti), facand sport si citind carti sau navigand pe Internet (36%) si mult mai putin am mers la film (51%) sau am iesit cu prietenii in baruri sau la restaurant (41%).

Ne-am reorientat la cumparare, cu preponderenta, spre marcile in care avem in primul rand incredere (increderea fiind un criteriu “esential” si “foarte important” de catre 80% din respondenti). Suntem foarte preocupati de dimensiunile “functionabilitate” si “durabilitate” cand evaluam o marca (75%) pentru ca vrem sa detinem “lucruri la care tinem” (49%). Si desi ne uitam la pret mai mult ca inainte (74%) ne place sa ne oferim micile placeri in continuare indiferent de situatia financiara in care ne aflam (81%). Aceasta atitudine plaseaza Romania in topul tarilor mai sus mentionate. Orice s-ar intampla, vrem sa ne traim viata din plin. Ne urmeaza la mica distanta Rusia si Marea Britanie.

Principalul mijloc de recreere a ramas televizorul, investitia intr-un aparat TV fiind privita ca foarte eficienta: e un lucru ieftin si de lunga durata: 61%.

Romanii privesc starea actuala a economiei cu o mare reticenta: suntem mai precauti si mai putin dispusi sa cheltuim decat toate celelale tari (prin comparatie, cei mai putin afectati in perceptie sunt Polonezii si Rusii), principalii promotori ai comportamentului precaut fiind grupurile de varsta 45-55 si 25-34 ani (si, bineinteles cei cu venituri mici si medii). Ca rezultat al recesiunii comportamentele care primeaza au devenit: “cumpar numai ce este absolut necesar” (38%) si “fac economii mai mult ca de obicei” (52%).

Un fenomen interesant il reprezinta atitudinea fata de “mancatul din pachet” (la serviciu, la scoala, etc): Romania este, impreuna cu Franta, in topul tarilor care, in ciuda crizei, prefera sa achizitioneze in continuare produsele la locul unde lucreaza sau invata – si nu sa vina cu ele de acasa. O oportunitate interesanta pentru cei care au astfel de produse (mai ales de “impuls”). La polul opus se afla Italia si Rusia.

In ceea ce priveste deschiderea pe care consumatorul Roman o are fata de a incerca produse noi, Romania este printre cele mai conservatoare tari impreuna cu Cehia, Marea Britanie si Franta. De asemenea tara cu cea mai mica deschidere in a cumpara “marca privata” (depasita doar de francezi), si la mare distanta de celelalte tari ca Marea Britanie (aici marcile private au deja un “pedigree” solid) si, din Europa de Est, de Rusia.

Romanii sunt foarte preocupati ca pe timp de criza companiile sa-si mentina calitatea produselor chiar daca acest lucru inseamna sa creasca pretul (43%). Alaturi de noi mai sunt rusii si cehii. Prefera chiar ca produsele sa fie vandute in volum sau pachet mai mic dar sa isi mentina calitatea (58%) – tara cu cel mai mare scor.

Consumatorii Romani considera continuarea comunicarii despre produse pe timp de criza ca fiind de extrema importanta (86%) – si aici suntem tara cu cel mai mare scor. Dintre tarile aflate in studiu, Romania (alaturi de Franta) este tara in care increderea in publicitate a crescut cel mai mult in aceasta perioada (79%) si tara in care consumatorul si-a crescut increderea in brandurile cunoscute (89%).

Uitandu-ne cum s-a modificat comportamentul consumatorului roman afectat de criza putem trage cateva concluzii interesante in ceea ce priveste provocarile pe care 2010 ni le aduce:

• Trebuie sa ne batem pentru a ramane in setul relevant de marci al consumatorului: marca este importanta in procesul decisional deci sa continuam sa investim in ea

• Trebuie sa mentinem nivelul de calitate al produsului sau serviciului: nu rebuie sa facem rabat la ea – consumatorul roman priveste pretul ca pe un semnal al nivelului calitatii

• Trebuie sa continuam sa comunicam despre produsele si serviciile noastre, sa explicam valoarea adaugata care face produsul nostru diferit de celelalte

Toate aceste lucruri presupun investitii sustinute intr-un moment in care “taierea costurilor” este cel mai la indemana instrument de a genera profit.

Criza ne-a reorientat prioritatile mai mult catre familie si comunitate si ne-a indepartat de a ne face planuri de vacanta si de cariera. Criza ne-a adus in ipostaza in care spunem DA hotarat ciocolatei si cafelei, prietenilor si Internetului si sa spunem ca am putea renunta la fumat. Dar nu vom putea renunta insa la micile placeri ale vietii.

Text de Carmen Tanasie, CEO, Omnicom Media Group

Astfel, potrivit Voxline Communication, valoarea pietei de promotii cu participare prin sms, raportat doar la numarul de mesaje tranzitate, la care se adauga costul mediu de realizare a aplicatiilor si un cost mediu de abonament lunar ar depasi 1 milion euro in 2009, cea mai mare valoare anuala inregistrata de acest tip de actiuni care folosesc marketingul mobil.

Unul din motivele pentru care promotiile cu participare prin sms au fost in crestere anul trecut il reprezinta faptul ca restrangerea bugetelor de marketing si publicitate a determinat orientarea spre rezultate concrete, iar mobile marketing-ul ramane in continuare unul din instrumentele cu care pot fi atinse obiectivele brandurilor, avand un caracter personal si aplicabilitate multipla si fiind la indemana. Anul trecut, a crescut interesul inspre actiunile de marketing orientate mai ales spre impulsionarea vanzarilor, iar mecanismele cu participare prin sms s-au dovedit foarte bine primite de cumparatori.

Evolutia promotiile prin SMS in 2009

In 2009 brandurile au investit din ce in ce mai mult in experienta vizuala a consumatorului cu brandul, alaturand promotiilor traditionale prin sms website-uri dedicate. Astfel, 55% dintre campanii au fost insotite de acest gen de site-uri, pe care activitatea consumatorului nu se rezuma doar la inscriere in promotie, existand diverse modalitati de retinere a consumatorului cat mai mult pe site prin jocuri, licitatii, user-generated content, feed-uri RSS de la bloguri. De cele mai multe ori, aceste activitati au fost recompensate cu premii suplimentare.

Cu toate acestea, interesul pentru reducerea costurilor a determinat 44% dintre promotii sa recurga doar la componenta de inscriere prin sms. Unele dintre brandurile care au utilizat doar canalul sms pentru inscriere in promotie, au evitat tiparirea de coduri unice pe produse, solicitand ori trimiterea seriei /numarului bonului de casa ori trimiterea numelul brandului sau raspunsul la o intrebare. Utilizarea aceluiasi numar de telefon pentru mai multe promotii simultane ale aceluiasi brand a fost observata si anul acesta.

Premiere

Anul 2009 a adus cresteri in randul campaniilor efectuate pentru alimente (atat ca numar de campanii cat si ca numar de companii), bauturi alcoolice, precum si cele pentru tigari. Cu toate acestea, au fost observate si scaderi drastice la numarul de companii din domeniul aparaturii electronice/electrocasnice, cosmetice/detergenti si constructii.

Intr-un an de criza, in care canalele clasice de media au atras mai putini bani de la branduri (comparativ cu ceilalti ani), am putut vedea cel putin 3 promotii ale caror costuri de implementare/desfasurare se apropie de 100 000 euro”, afirma Bogdan Apostol, Business Development Manager, Voxline Communication.

S-a remarcat de asemenea si prima campanie cu suport de inscriere si prin site mobil si tot in 2009 unele branduri au revenit la promotii prin clasicul talon, fie in locul participarii prin sms, fie ca alternativa la inscrierile prin sms/web/call center.

Chiar daca este considerat un an de criza, exista companii care au desfasurat pentru prima data promotii prin sms in 2009. Printre acestea se numara: Albalact (Zuzu), Agrana (Margaritar), Macon Deva, SOLLERS PPD (J&B), Carolli Prod 2000 (Carolli), Nordic Import Export Co (Rio Mare), Cotnari (Grasa de Cotnari), United Euro Distributions (Murfatlar), Ringier (TvMania), acelasi numar de companii noi inregistrat si in urma monitorizarii din 2008, an de crestere economica.

Din punct de vedere al premiilor, in 2009 a fost depasita valoarea din 2008, ajungandu-se la premii cumulate de aproximativ 25 milioane RON cu TVA inclus. Din punct de vedere al traficului generat de campanii, in urma monitorizarii se poate estima un numar de peste 20 milioane de sms-uri, participarile cele mai numeroase fiind la tigari si bauturi racoritoare.

Estimari pentru 2010

In 2010 estimam ca brandurile cunoscute pentru dinamismul lor (Pepsi, Coca Cola, unele branduri de tigari, unele branduri de bauturi alcoolice) vor continua sa inoveze metodele de inscriere in promotii creand o punte intre inscrierea in promotie si experienta consumatorului cu brandul pe orice canal. Anul 2009 se remarca prin introducerea unei noi modalitati de inscriere in promotie, avand la baza tot telefonul mobil: inscrierea prin intermediul unui site mobil. Probabil in 2010 vom avea cel putin 5 branduri care vor utiliza si acest canal de inscriere in promotii. De asemenea ma astept sa creasca interesul acordat experientei consumatorului cu brandul, daca in 2009 s-a dublat numarul campaniilor care au avut si web site dedicat, nu vad de ce acest trend nu ar continua si in 2010”, declara Bogdan Apostol , Business Development Manager, Voxline Communication.

Voxline Communication a monitorizat pe parcursul anului 2009 peste 60 de campanii de marketing prin sms, realizate de 35 de companii, numar asemanator cu promotiile desfasurate in 2008.

* Dintre companiile care au facut pentru prima oara promotii prin sms in 2008, au repetat promotiile si in 2009: Colgate-Palmolive, Petrom si CrisTim.

* Promotia cu cele mai multe variante de inscriere a fost Poiana (“AlegePoiana!”): sms, web, posta, email!

* La promotia Murfatlar se intalneste si modalitatea de inscriere prin call center, probabil in principal pentru utilizatorii retelei Romtelecom si a celorlalte retele fixe. Au mai fost cazuri in alti ani, mai ales in 2005 -2006.

* Compania cu cele mai multe promotii (7) a apartinut brandului Dr Oetker

* Brandurile cu cel mai mare buget pentru premii au fost Murfatlar, Kent, Winston, Coca Cola si Pepsi (care in total au aproape 50% din bugetul de premii).

* A existat o campanie cu un buget de premii de doar 2007 RON tva inclus.

* Printre cele mai populare mecanisme de acordare a premiilor se numara premierea instant pe sistemul momentelor orare, acordarea de premii garantate dar si tragerile la sorti zilnice sau la finalul campaniei.

* Anul 2009 a fost primul an in care s-a folosit noua numerotatie cu tarif normal: 17xy

Extra info

Voxline Communication este o companie infiintata in 1998 cu capital francez, beneficiind chiar de la inceput de suport tehnic si know-how vest european in domeniul serviciilor de telecomunicatii cu valoare adaugata si a serviciior interactive.

Printre clientii pentru care Voxline Communication care a derulat campanii de-a lungul timpului se numara jucatori importanti de pe piata locala, precum: Quadrant Amroq Beverages (Pepsi), Star Foods (Lays), JTI (Winston), Unilever (Dove, Cif&Domestos), Chipita Romania, URBB (Carlsberg, Tuborg), Western Union, Duracell, Braun, Dr. Oetker (Pizza Ristorante, Pudding), Fabryo (Savana), Wrigley, Farmec, LG, Prodal 94 (Stalinskaya, Wembley), Porsche Romania.

Pe 7 decembrie anul acesta a debutat Hopenhagen, o initiativa de comunicare la nivel international, menita sa genereze reactii fata de schimbarile climatice si sa ajute la salvarea planetei de la distrugere.

Campania, pornita de la o idee a International Advertising Association (IAA), se afla in derulare in peste 50 de tari. Valoarea aparitiilor media este estimata la peste 12 milioane de dolari.

Site-ul creat pentru sustinerea acestei miscari  www.hopenhagen.org a depasit 1,8 milioane de inscrieri, fiecare dintre cei inscrisi manifestandu-si sustinerea pentru finalizarea cu succes a conferintei de mediu din Copenhaga.

Campania, dezvoltata de agentia Ogilvy, a fost adaptata in mai multe limbi straine. De la momentul lansarii, campania a fost difuzata prin intermediul a peste 700 de canale media din intreaga lume.

Activitatile de PR si media au fost sustinute de Ketchum si MPG.

Componentele campaniei Hopenhagen:

• Reclame in diverse locuri din Copenhaga, inclusiv in aeroport, pe cladiri, autostrazi, la Bella Center, in statii de autobuz, in piata centrala din oras.
• Aparitii in presa ale omului de stiinta David Kroodsma, ales ambasador al Hopenhagen pentru conferinta COP15
• Aparitii media ale lui Bradley Whitford, sustinator al miscarii Hopenhagen
• Transmisiuni video despre Hopenhagen in aeroport si mijloacele de transport public din oras, inclusiv metrou
• Concertele “Hopenhagen LIVE” in piata Hopenhagen
• Statii experimentale in Piata Hopenhagen unde se poate invata despre despre energie curata, se poate merge cu biciclete ce functioneaza fara lanturi. Tot in aceste spatii special amenajate, vizitatorii isi pot marturisi, in scris sau prin inregistrari video, sperantele pentru o lume mai buna
• “Earth Hour” la Bella Center in parteriat cu World Wildlife Fund pe 16 decembrie, ora 19

Campania online a Hopenhagen:

• Posibilitatea de inregistrare online in lumea Hopenhagen
• Actualizari periodice ale motoarele de cautare cu informatii despre evolutia negocierilor COP15
• Pagina pe Facebook pe care sunt publicate fotografii si noutati de la negocieri
• Update-uri zilnice pe Twitter
• Pasapoartele Hopenhagen le permit cetatenilor sa castige timbre pentru o lume mai buna
• Tricouri comercializate online pentru sustinerea miscarii Hopenhagen
• E-mail-uri Hopenhagen ce pot fi trimise catre prieteni pentru popularizarea evenimentului.

Conceptul creativ al campaniei a fost dezvoltat de Ogilvy & Mather si a fost activat global prin intermediul unor agentii partenere, precum Take Part si Zazengo.

Omnicom Group, prin Ketchum, a oferit suportul de PR al campaniei. MDC Partners, prin Colle+McVoy, a asigurat suportul digital.

Alte companii de comunicare implicate in campanie au fost: Dentsu; Havas, prin Euro SCG si MPG; Interpublic Group, prin McCann Worldgroup; Draftfcb; Interbrand; Tribal DDB si Publicis Groupe, prin Saatchi & Saatchi S.

FourHooks a obtinut Aur la categoria “Site-uri, microsite-uri si bloguri de promovare” cu lucrarea “Metropotam Interbelic” dezvoltata pentru clientul URSUS Breweries (subsidiara SAB Miller), premii pe sectiuni cu lucrarile Metropotam Interbelic si Discovery Metropotam, lucrare dezvoltata pentru Clientul Discovery Romania, in timp ce lucrarea MetropoQuest (client Metropotam.ro) a fost nominalizata in sectiunile “Best use of Advertising Games” si “Media – Campanii Interactive”.

Cine este FourHooks?

FourHooks este o agentie de comunicare online neconventionala. Compania face parte din Metropotam Group, alaturi de Knopad Software si Krogos Software Development, combinand specialisti in comunicare cu profesonisti in programare, jurnalism si servicii online. FourHooks a aparut la sfarsitul anului 2008, prin cooptarea in echipa Metropotam Group a Mihaelei Barsan, specialist din zona agentiilor de brand in mediul offline (Mercury, Leo Burnett, Scala JWT) pana la momentul respectiv.

Actionariatul agentiei este format din Dragos Novac, Alexandre Almajeanu, Mihaela Barsan si Dragos Chirila, intreaga activitate fiind coordonata de Mihaela Barsan in calitate de CEO/Managing Director FourHooks.

Printre cele mai notabile proiecte ale agentiei din ultima vreme se numara aplicatiile speciale, concepute si dezvoltate pentru promovarea Internet Explorer 8 in cadrul RoBlogFest 2009 – client Microsoft, campania “Lipton Raspberry Slot Machine” – client QAB, “Metropotam Interbelic” – client URSUS Breweries (SAB Miller) si “Discovery Metropotam” – client Discovery Romania.

FourHooks … reactii la cald

Nu ne dorim sa fim o agentie interactiva fullservice, digitala, sau conventionala de comunicare in domeniul online. Suntem si vom fi in continuare un incubator de proiecte speciale, de impact, cu focus pe solutii originale si eficiente de comunicare si initiative de brand declinate destept in online. Singurul obiectiv al nostru prin inscrierile la Internetics a fost sa facem cunoscuta o parte din munca noastra, sa facem cunoscut FourHooks concret prin cateva lucrari si rezultatele lor. Nu ne asteptam sa devenim Agentia Anului si nici nu speram la asa ceva avand in vedere ca in competitie am inscris doar patru lucrari, cele mai vizibile anul acesta”, a declarat Mihaela Barsan, CEO/Managing Director FourHooks.

Ce inseamna pentru FourHooks castigarea titlului de agentia anului la Internetics?

Mihaela Barsan: Intentia noastra era sa facem cunoscuta FourHooks ca si agentie, prin cateva lucrari pe care le-am inscris. A fost un an greu, in care am muncit mult si cred ca cel mai mult ma bucur pentru echipa, care pe langa rezultate si confirmarile interne si de la clienti, acum au o confirmare externa a muncii lor.

Ce s-ar putea schimba dupa Internetics 2009?
Mihaela Barsan: Editia Internetics 2009, noua pozitionare precum si jurizarea exigenta sper sa aduca un suflu nou pe piata de comunicare online in Romania, sa schimbe standardele la care se raporteaza atat agentiile de comunicare online cat si regiile, agentiile de media si implicit clientii.

Care a fost reteta succesului?
Mihaela Barsan: Foarte importanta a fost deschiderea clientilor care au acceptat si au avut incredere ca noi sa implementam ceea ce am propus: echipa Timisoreana care ne-a acordat un vot de incredere mare de care ai nevoie mai ales in proiectele de acest gen, care presupun si publishing; Discovery Romania, cu o echipa de suflet care lucreaza cot la cot cu noi pe o initiativa extrem de indrazneata avand in vedere obiectivele. Tin sa multumesc si celorlalti clienti, dintre care mentionez Microsoft (pentru aplicatiile speciale de promovare IE8 in cadrul RoBlogFest) si QAB – Lipton (pentru proiectul special de promovare Lipton Raspberry Ice Tea in vara acestui an).

Extra info

Cea de-a noua editie Internetics, organizata intr-o formula noua fata de anii anteriori, s-a repozitionat ca festival de branding, marketing si advertising online, cu scopul declarat de “a creste piata de comunicare online din Romania si de a promova ideile creative si strategice”.

In competitie s-au strans peste 240 de lucrari sub umbrela celor trei categorii principale de concurs – “Site-uri, microsite-uri şi bloguri de promovare”, “Best use of” şi “Campanii interactive”.

Ce spun reprezentantii agentiilor castigatoare despre premiile de anul acesta? Strategic a adunat cateva dintre declaratiile facute de acestia dupa gala de premiere.

Ema Prisca, Creative Director, Graffiti BBDO

“Am pus in acest festival munca cinstita, mare parte din ea fiind premiata la Effie anul asta si anul trecut. Am vrut sa rupem pisica, sa terminam cu ghostaria care a inveninat acest festival si sa demonstram ca se poate si cu campanii iubite de client. Sunt tare mandra de colegii mei care au demonstrat un atasament serios fata de meserie, lucru pe care il apreciez cel mai tare. Cred ca rezulatele obtinute atat la competitiile de eficienta si creativitate precum si la pitchurile la care am participat de la sfarsitul anului trecut, ne recomanda a fi cea mai buna echipa din piata. Si poate ca nu e o intamplare ca agentia anului isi trimite directorul de creatie la studii de business”, Ema Prisca, Creative Director la Graffiti BBDO, agentia anului la ADOR 2009.

Graffiti BBDO a obtinut aur pentru pentru campania “Put the Urban in Culture”, brand Mountain Dew (categoria Print, sectiunea Print Campaign), pentru spotul radio “Excuses”, client React (categoria Radio, secţiunea Spot Radio) si pentru executia “Headaches” brand Aspirin (categoria Print, sectiunea Outdoor&Indoor).

Agentia fost recompensata cu argint la categoriile Radio (secţiunea Spot Radio – “Urban noise-Irina Nistor”, brand Mountain Dew), Print (sectiunea Magazines&Newspapers – “Munch”, brand Mountain Dew), Media (sectiunea Use of Outdoor – “Winterfresh fusion subway”, brand Winterfresh si “Aches”, brand Aspirin), BTL (sectiunea Loyalty/ Continuity Schemes – ”Urban Arena”, brand Snickers), Special Best (sectiunea Best Use of Music&Sound Design –  ”Collection Money 1”, “Collection Money 2”, “Collection Money 3”, brand Magic FM si la secţiunea Best Art Direction: “Munch”, “Picasso” si “Van Gogh”, brand Mountain Dew).

Lista premiilor obtinute de Graffiti BBDO este completata cu cele trei trofee de bronz obţinute la categoriile: Websites&Microsites (”Urban Arena”, brand Snickers), Integrated Campaigns (”Hiring the Illustrator”, client Graffiti BBDO) si la categoria Design (secţiunea Corporate Identity – ”Urban Fest 2008 – Aglomerari Extreme”, pentru brandul Mountain Dew). Rezultatelor Graffiti BBDO se adauga si cele doua premii obţinute de Sorin Psatta – Integrated Communication Director, BBDO Group Romania – si anume aur la categoria Special Best, secţiunea Best Image and Direction cu lucrarea “The Effects of TV_Metrou”, client CNA si bronz la categoria Radio, sectiunea Radio Campaigns pentru lucrarea “The Effects of TV”, client CNA.

Echipa de creatie, Saatchi & Saatchi

Suntem foarte fericiti cu premiile castigate in acest an la ADOR. A fost o seara grozava pentru noi care ne-a inspirat si ne-a motivat. Am inscris sapte lucrari si am castigat cu sase, iar lucrul acesta inseamna enorm pentru noi. Imi doresc ca la editia urmatoare sa avem mai multe inscrieri in categorii diferite. De asemenea, in numele agentiei Saatchi & Saatchi felicit castigatorii titlului de Agentia Anului , Graffiti BBDO”,  a declaratJorg Riommi, Creative Director Saatchi & Saatchi.

Saatchi & Saatchi a castigat 10 premii: trei de aur, patru de argint si trei de bronz. Cele trei trofee de aur pentru Saatchi & Saatchi au fost castigate pentru : Girls Night Out in categoria Online, sectiunea Virals pentru clientul www.121.ro, lucrarea Choices in categoria Special Best, sectiunea Best Production (TV) pentru United Way Romania, si tot in aceeasi categorie, dar la sectiunea Best Use of Ilustration (Print) pentru lucrarea Bomb, client Greenpeace.

Emilian Arsenoaiei, Arsenoaiei & Matasel

“Sase nominalizari si patru premii din doua campanii inscrise nu e un bilant tocmai rau… Si le multumim inca o data tuturor celor care au facut ca aceste campanii sa vada tot drumul de la idée la realitate. Insa noi nu am inscris la Ad’or 2009 doar ca sa castigam, ci in primul rand pentru a sustine acest festival si implicit creativitatea romaneasca. Fara competitie, orice industrie e condamnata sa sufere de mediocritate. Ma surprinde neplacut sa vad cum organizatiile care patroneaza aceasta industie (si implicit acest festival) au ales sa stea pe margine, tocmai acum, cand Ad’or incearca sa se reinventeze. Gasesc inacceptabil acest lucru. Tin sa-i felicit pe toti cei care au ales sa participe anul acesta la Ad’or!”, spune Emilian Arsenoaiei.

Razvan Matasel, Arsenoaiei&Matasel

A fost o editie care a reunit cele mai bune lucrari de pe piata, chiar daca au lipsit unele agentii cu nume rezonante. Pentru noi aceste premii inseamna mult, pentru ca ne-am impus in unele dintre cele mai importante categorii ale festivalului. Si asta sub patronajul unui juriu international prestigious, lucru care nu face decat sa confirme inca o data nominalizarea obtinuta in acest an la festivalul international de la Cannes. Modelul de agentie pe care il propuneam acum aproape un an functioneaza, naste performanta, naste rezultate si abia asteptam sa confirmam aceste lucruri si la Effie,” Razvan Matasel.

La mai putin de un an de la infiintare, agentia Arsenoaiei & Matasel a castigat 3 medalii de aur si un argint la patru dintre cele mai importante categorii ale festivalului Ad’or 2009. Premiile castigate la categoriile “Campanii TV”, “Integrated Campaign” si “Media – Use Of Television” fac ca Arsenoaiei&Matasel sa fie cea mai premiata cu aur agentie independenta din Romania. Lucrarile premiate sunt campania “Accidentele se pot intampla oricui” dezvoltata cu sprijinul trustului Pro pentru Politia Capitalei si campania “Stim ce inseamna sa fii supporter” (spoturile tv “Anti Dinamo” si “Anti Steaua”) dezvoltata pentru brand-ul ProSport.

Mugur Patrascu, Managing Partner, iLeo

“Una dintre cele mai mari satisfactii generate de acest succes vine din faptul ca am obtinut recunoasterea unui juriu international pentru aceleasi lucrari pentru care juriul romanesc de la Internetics nici nu ne-a bagat in seama. Suntem mandri ca facem advertising digital recunoscut international, suntem mandri ca am fost pionieri pe partea de idee in acest mediu in Romania”, declara Mugur Patrascu, Managing Partner al iLeo.

“In prezent, cel mai greu lucru de digerat aspect de catre clienti este acela ca media interactiva este o specialitate cu totul distincta fata de abordarea clasica de media, care presupune atat strategie, cat si creativitate intrinseca si trebuie sa stea aproape de ideea principala care trebuie comunicata. Filozofia si valentele iLeo au stat mereu aproape de latura digitala a comunicarii, a relatiei cu oamenii, alaturi de ideea generata si transmisa pe aceste medii. Intreg contextul interactivului trebuie inteles si filtrat prin intelegerea modului in care acestia folosesc acest mediu. Nu vorbim de site-uri, bloguri sau retele sociale ci despre idei si concepte de comunicare ce micsoreaza distanta intre limbajul de brand si interesele oamenilor folosind aceste instrumente. Acest lucru, pus in contextul creativitatii, cred ca a fost apreciat de catre juriu”, considera Mugur Patrascu.

Agentia de publicitate interactiva iLeo a castigat 6 premii: 4 Gold si 2 Bronze la gala festivalului local de publicitate ADOR. iLeo a castigat cel mai pretios trofeu in competitia de online, la sectiunile “Online Advertising Campaigns” si Use of Internet prin campania “Vreau in clasa a noua” pentru World Vision, tot la sectiunea “Use of Internet” prin campania “Leapsa cu FIAT 500” si la sectiunea “Websites & Microsites” prin campania “Mixes” pentru brandul de cafea instant al Doncafe. Acestor trofee li se adauga un bronz la sectiunea “Online Advertising Campaigns” tot prin “Leapsa cu Fiat 500” si un alt bronz la “Websites&Microsites” obtinut de lucrarea “Prietenii stiu de ce” pentru Bergenbier.

Dupa AdPrint, Suicide confirma inca o data si ne aduce doua premii in 2 sectiuni intens disputate la ADOR anul asta. De asemenea, reconfirma valoarea echipei Mercury360, in contextul mai larg al repozitionarii agentiei inceputa in urma cu 2 ani, cat si implicarea noastra in proiecte sociale de succes, pentru clienti precum Agentia Nationala Antidrog, Politia Romana sau Muzeul Taranului Roman. Festivalul de publicitate ADOR este un festival de traditie pentru Mercury si ne bucuram pentru revenirea la viata a acestuia. Este un moment pe care il asteptam cu totii si speram sa obtinem rezultate la fel de bune sau chiar mai bune anul viitor si in categorii noi pe care le asteptam de mult timp, cele de BTL (Events/Special Events, etc.)”, a declarat  Liviu Turcanu, Group Creative Director, Mercury360.

Mercury360 a obtinut Gold la categoria Print, sectiunea Magazine&Newspaper si Bronze la sectiunea Outdoor&Indoor din cadrul aceleiasi categorii pentru lucrarea Suicide, help-line antifumat pentru Agentia Nationala Antidrog. Lucrarea isi reconfirma astfel valoarea, ea obtinand si un Bronze Angel in cadrul AdPrint 2009, desfasurat in februarie. Suicide face parte din campania de comunicare initiata de Agentia Nationala Antidrog si desfasurata in perioada decembrie 2008 – martie 2009.

Inscrierile pentru Internetics 2009 au loc intre 1 septembrie si 1 octombrie. Jurizarea va avea doua etape. Editia de anul acesta aduce pe langa juriul format din specialisti de branding, marketing si publicitate, un juriu secundar format din bloggeri. Prima etapa – jurizarea online – se va desfasura in perioada 5-27 octombrie 2009 si va desemna finalistii. In cea de a doua etapa, ce va avea loc pe 28 octombrie 2009 se vor decide castigatorii. Premiile Internetics 2009 vor fi acordate pe 29 octombrie 2009.

Razvan Matasel, Partener Arsenoaiei & Matasel

“Internetics-ul este un festival care s-a tot reinventat si de aceea este extrem de greu sa-l incadrez intre alte manifestari de profil. O sa incerc totusi sa o fac prin raportare la cele mai importante festivaluri de la noi. O lucrare inscrisa in acest festival ar trebui sa demonstreze gandire strategica si eficienta, ceea ce ar califica-o pentru Effie dar si creativitate, ceea ce ar califica-o pentru Ad’Or. Am ramas foarte surprins ca la singurul nostru festival de eficienta nu am vazut inscrise lucrari care sa reprezinte mediul online. Chiar ma asteptam sa vedem multe astfel de lucrari, tinand cont ca eficienta ar trebui sa fie unul dintre cele mai importante criterii pentru o campanie online. Asa ca nu stiu ce asteptari sa am in acest context. Voi judeca inteligenta “online” in principal prin prisma strategiei si a rezultatelor”

Eugen Erhan, Graphic Designer la Brandient

“Nivelul unui festival depinde in cea mai mare masura de participanti. Oricat de bine structurat si impachetat, un festival este doar o oglinda a pietei in care opereaza, cu bune si rele, si cred ca Internetics a facut asta pana acum. Anul acesta, ma astept la un numar crescut de entry-uri de calibru mare, la noi prezente curajoase ale brandurilor mari din offline care cred cu adevarat in importanta acestui mediu. In consecinta, astept sa vad proiecte care nu se limiteaza la a ‘bifa’ online-ul, ci il imbratiseaza cu incredere. Astept sa vad proiecte care imbina curajul cu atentia pentru detaliu. Foarte rar proiectele curajoase sunt dezvoltate minutios, dupa cum multe proiecte lucrate atent sunt blocate ‘on the safe side’. Cu alte cuvinte, as vrea sa vad site-uri in care oamenii risca si incearca sa creeze ceva nou, si investesc timp si efort in asta.”

Stefan Liute, Co-Fondator Grapefruit

“Daca incerc sa plasez Internetics in contextul festivalurilor internationale e ca si cum as incerca sa plasez comunitatea romaneasca de marketing si dezvoltare web in context international iar intratul in detalii in aceasta ultima tentativa ar genera cu siguranta reactii excesive din partea membrilor comunitatii. Cred ca e potrivit sa spun doar ca nivelul nostru, al tuturor, este relativ modest in comparatie cu ceea ce se intampla pe-afara dar ca, atata vreme cat ni-l asumam si incercam onest sa evoluam, n-avem niciun motiv sa ne fie rusine cu el. Stiu alte tari cu pretentii de dezvoltare culturala si sociala superioare noua care sunt in urma noastra in Internet. Acum daca ma gandesc la ce-am putea fi si unde ar putea ajunge Internetics pentru a se apropia de varfurile dinafara, imi vine automat in minte internationalizarea festivalului.
In fiecare din anii in care jurizez la Internetics imi pun o dorinta simpla: sa gasesc macar trei intrari care sa ma faca sa zic ‘wow’ si atat. Trei intrari ca smicelele de apa vie din basme, nu ca acelea de apa moarta . Adesea n-am avut parte de trei, dar poate anul asta vor fi cinci sau sase! In ceea ce priveste organizarea festivalului nu as face schimbari foarte importante in structura, sincer. Odata pentru ca vreau consecventa. Inconsecventa e o mare meteahna de-a noastra, a romanilor. Vreau ceva despre care sa pot spune la 50 si ceva de ani: “Uite, asta nu s-a schimbat de 20 de ani”. E un semn de lucru bine facut. Si a doua oara pentru ca nu structura e cel mai mare obstacol in dezvoltarea festivalului.
Ce mi-am propus pentru aceasta jurizare? Ochi ager si minte treaza. Stiu ca membrii juriului trebuie sa dea impresia de infailibilitate, dar eu sunt om si gresesc, asa ca sper s-o fac cat mai putin in timpul jurizarii.”

Oana Solca, Online Sales Manager la Orange Romania

“Internetics este in continuare singurul festival dedicat industriei online din Romania si isi imbunatateste de la an la an structura si criteriile, pentru a fi in pas cu celelalte festivaluri de profil din lume. Ideea Internetics este excelenta, cred insa ca festivalul trebuie promovat si mai mult si trebuie sa aiba acoperire media si mai puternica. As vrea sa vad premii pentru proiecte online care au facut o diferenta – premii pentru proiecte masurabile, care au ridicat semnificativ standardul industriei din Romania. Online-ul a castigat din ce in ce mai mult teren in mixul de comunicare pe care marketerii il gandesc pentru brandurile, produsele si serviciile lor astfel incat acum conteaza si face o diferenta. De aceea tot ce a facut o diferenta merita sa fie premiat.
Referior la organizare, as stabili criterii mult mai masurabile, in functie de fiecare categorie. As introduce neaparat o sectiune de proiecte pentru internetul mobil – e un “must” in 2009. As introduce o sectiune de campanii 360° – care sa isi propuna sa urmareasca brandul sau produsul in toate mediile online pe care a fost propagat. De exemplu, brandul X a lansat un nou produs sau serviciu; campania online a avut loc pe Yahoo, Facebook, 3 regii de publishing, s-au folosit widget-uri, a rulat ‘run on network CPC’ pentru un anumit segment, a rulat CPA pentru un alt segment etc.
Pentru usurinta in navigare si functionalitate as organiza AB testing (testare simpla, pe 2 variante) sau chiar MVT testing (testare de variante multiple)– livrate de un tert, pentru obiectivitate maxima.As pastra proiecte inovatoare – s-au lansat foarte multe proiecte inovatoare in ultimul an, care chiar merita premiate.
Pentru jurizarea de anul acesta imi propun obiectivitate maxima si sustinere ‘pana in panzele albe’ pentru proiectele care merita premiate in cadrul dezbaterilor dintre membrii juriului.”

Eduard Croitoru, Sef Departament de Publicitate, Internet si CRM al Dacia

“Internetics este un festival cu traditie in peisajul online autohton, si a cunoscut o evolutie constanta pe parcursul celor 8 editii. Odata cu dezvoltarea mediului online romanesc s-a inregistrat o evolutie substantiala a campaniilor din punct de vedere calitativ, acest lucru reflectandu-se atat prin numarul mare de inscrieri cat si prin calitatea campaniilor care au obtinut premii in cadrul editiilor anterioare ale festivalului. Chiar daca mediul online din Romania nu este la fel de dezvoltat ca in SUA sau Marea Britanie, consider ca Internetics este un barometru important in vederea participarii la un festival international de profil. Anul 2009 este un an foarte interesant in special in contextuk crizei financiare. Agentiile trebuie sa dea dovada de multa inventiviate si creativitate pentru a atinge nivelul de calitate cu care clientii s-au obisnuit, mentinand totusi costurile la un nivel rezonabil. Deci ma astept la campanii inovatoare si eficiente din punct de vedere al costurilor.
Mediul online cunoaste o evolutie extrem de rapida, iar Internetics evolueaza in stransa legatura cu piata. Acest lucru este confirmat si de noua directie pe care o abordeaza in acest moment, si anume aceea de festival de branding, marketing si advertising online. Pentru ca in mediul online exista o noua tendinta – si anume advertising pe blogurile unor formatori de opinie, bloguri care inregistreaza un trafic ridicat – , mi-ar fi placut sa existe si o categorie de ‘Best Use of Blog Advertising’. Voi analiza si trata fiecare campanie cu obiectivitate, incercand sa o plasez in contextul actual al pietei. In decursul timpului am realizat la Dacia numeroase campanii online de succes, si incercam in permanenta sa fim informati si aliniati cu noile tendinte si evolutii ale mediului online. Mediul online este inca privit cu scepticism de clienti, de aceea campaniile online autohtone nu au anvergura celor internationale. Cu toate acestea, numarul celor care utilizeaza Internetul drept sursa de informare are o pondere din ce in ce mai mare si ignorand acest mediu de promovare ignori o parte din publicul tinta. Speram ca prin acesta participare sa incurajam si alte firme sa experimenteze mediul online.

Liliana Caimacan, Category Manager Dove la Unilever South Central Europe

“Cred ca Internetics se plaseaza la un nivel apropiat de festivalurile internationale de profil. Ma bucur ca si in Romania comunicarea online a luat o amploare foarte puternica in ultimii ani, iar campaniile online au devenit o parte integranta a comunicarii de brand. Pentru comunicarea online din Romania si dezvoltarea industriei online, este foarte important ca exista un festival care premiaza eficienta si creativitatea online. Mi-as dori ca numarul si calitatea lucrarilor inscrise in competitie sa fie cat mai ridicate si sa vad cat mai multe exemple de utilizare admirabila a acestui mediu de comunicare generos, astfel incat sa putem acorda cat mai multe premii.”

Economia isi va reveni si oamenii vor incepe din nou sa investeasca in publicitate”, spunea Rogers.

Strategic a intrebat doi specialisti in media ce parere au despre aceasta declaratie si mai ales cat de viabil este un astfel de scenariu pe piata locala.

Carmen Lixandru General Manager MediaCom Romania

Carmen Lixandru, General Manager, MediaCom Romania

Declaratia facuta de John Rogers, CEO of Ariel Investments Chicago, vine pe fondul unei ameliorari a situatiei industriei de publicitate din SUA. Pentru prima oara in ultimele 18 luni au fost anuntate rezultate ceva mai bune si un inceput timid de revenire a advertiserilor catre industria de print.

Din pacate, in Romania, acest proces va dura. Ultimii ani au fost (pentru intreaga piata de advertising, nu doar pentru print) cei mai buni din punct de vedere al incasarilor din publitate si, ca urmare, excelenti ca profit operational, in marea majoritate a cazurilor.

Rezultatele anului 2007 (si chiar 2008) vor ramane pentru cel putin 2-3 ani o dulce amintire. Si asta pentru ca, din pacate, criza prin care trece piata de media in aceste momente a fost ca o cutie a Pandorei, aratand cat de fragila este piata de print si cat de mult se poate schimba situatia de la o luna la alta pe o piata in crestere, pe o piata emergenta. In plus, asistam si la o schimbare a obiceiurilor de consum datorata mediului online.

Dar sa le luam pe rand:

Evolutia pozitiva a pietei de publicitate in ultimii trei ani a dus la o dezvoltare necontrolata a numarului de ziare si reviste, mult peste cererea pietei. Stiu situatii in care veniturile unei publicatii erau aproape exclusiv din publicitate (si nu ma refer la publicatiile distribuite gratuit). Evident ca, in momentul in care publicitatea a disparut, problemele au inceput sa apara.

Mai mult, in momentul reducerii dramatice a veniturilor, nu multi au facut pasul taierii cheltuielilor. E adevarat ca fiecare a incercat sa taie ceva, sa mai reduca din costuri, sa mai negocieze pe ici pe colo, dar nu cred ca s-au adaptat la noua realitate dura a pietei.

In plus, am asistat in ultimele luni la o reducere a tarifelor de publicitate cam in toate mediile, incepand cu televiziunea si terminand cu online-ul. In presa, lucrurile sunt chiar mai acute: in multe cazuri ne-am intors la preturile din 2005. Si asta pentru ca nu exista bugete in piata, iar pe o zona concurentiala puternica asa cum este presa, disperarea apare rapid.

De aceea, ma astept ca revenirea la nivelul veniturilor anului 2008 sa dureze cel putin 2-3 ani.

Iar ultimul fenomen (si poate cel mai interesant) a fost legat de online si influenta pe care o va avea in urmatoarea perioada asupra pietei de print. Oare vom asista la o migrare a publicatiilor din zona tiparita in cea digitala? Ne vom abona in curand la ziare si reviste online? Greu de spus! Niciunul din mediile “traditionale” nu a disparut, desi au trecut prin schimbari la fel de dramatice.

Cu siguranta insa, in lunile fierbinti ale crizei actuale, a aparut o intrebare: cat de eficienta/profitabila ar fi trecerea din mediul tiparit in cel online? Calculul economic nu e prea greu de facut, dar problema este mult mai complexa si tine in primul rand de obiceiuri de consum, de accesibilitate, de evolutia tehnologica in urmatorii ani.

Pana atunci insa, piata de print din Romania are de traversat o perioada extrem de dificila: de stopare a scaderii accentuate a veniturilor si apoi de stabilizare si relansare a acestei industrii.

Sa nu uitam insa ca in Romania, televiziunea este cea care “inghite” cea mai mare parte a veniturilor pietei de advertising si este, in foarte multe cazuri, prima alegere a agentiilor de media si a clientilor.

Vom vedea daca presa va fi obligata sa astepte redresarea pietei de televizune sau va putea sa faca pasul mai rapid si sa gaseasca propriile resurse de revenire.

Victor Croitoru Planning Director Universal McCann

Victor Croitoru, Planning Director, Universal McCann

Inainte, la noi exista un dezechilibru major intre cerere si oferta. Cererea era foarte mare pentru TV si cum spatiul pe acest mediu este limitat, clientii se orientau spre print.

In acest moment insa, piata de print din Romania se afla la un “minus absolut” – a experimentat o cadere majora in prima parte a anului, care cred ca doar va fi atenuata cu timpul, dar nu vom asista la o revenire la S1 2008 in viitorul apropiat – nici din punct de vedere al volumelor de publicitate, nici al tirajelor.

Sunt insa si publicatii carora inca le mai merge bine, cum este cazul tabloidelor, care se bazau si inainte pe vanzari si mai putin pe publicitate.

Acum insa oamenii isi gasesc informatiile si pe alte medii decat TV sau print. Tendinta actuala este de a citi printul online, iar asta se reflecta si in faptul ca majoritatea business-urilor de print sunt prezente si pe internet, iar unele au trecut doar pe online.

Realitatea pietei media este pur si simplu o reflectare a modificarii obiceiurilor de consum.

Anca Ghinea, The Alternative School for Creative Thinking, empowered by Tempo

Ai de ce sa vrei sa fii unul din cei ce au sansa savurarii celui mai important festival de advertising din lume. Nu e o pofta de moment sau o toana de publicitar in tendinte, ci e chiar o decizie sau o oportunitate (asa cum a fost in cazul meu) ce are radacini atat rationale, cat si emotionale.

De ce? Pentru ca festivalul “se gusta” cu mintea si cu sufletul. Te bucuri de posibilitatea de a recepta cele mai proaspete informatii profesionale, dar in acelasi timp te rasfeti cu peisaje iesite parca din carti postale. Cred ca acesta e farmecul festivalului, posibilitatea de a-l “servi” nu pe bucati, ci in complexitatea lui: cu esente tari de comunicare contemporana, dressing-uri de frumuseti peisagistice si condimente de networking.

Totusi, care sunt motivele care te-ar determina sa iei avionul spre Cannes, o agenda groasa si un pix cu multe rezerve?

In primul rand, pentru a te seta pentru performanta intr-un mod corect, a cunoaste insight-urile unor campanii distinse cu premii, a invata despre produse care stiu sa livreze experiente pozitive oamenilor, a fi aproape de o densitate de lucrari, a te aventura 360° in universul comunicarii.

Tot in cadrul dimensiunii 100 % profesionale ar intra posibilitatea de a discuta cu specialisti din agentii de top, care stiu sa gestioneze creativ provocarile.

Se mai adauga si un avansat sistem de upgrade realizat prin cumulul de seminarii, workshop-uri, master class-uri, screening-uri.

Mai merita sa ai “badge” de Cannes Lions si pentru ca varianta ta din viitor iti va multumi. E vizibila schimbarea. Nu stiu daca e chiar ca in reclamele la detergent: “before and after”, dar oricum de la festival te intorci altfel, cu pofta de a aduce mai multa valoare in munca ta de zi cu zi, chiar daca e vorba de o campanie mare sau pur si simplu de un material punctual, fie el cat de mic.

Indraznesti mai mult, visezi si “livrezi” mai mult. Nu neaparat pentru ca faci conexiuni si te raportezi la campanii model (de cand exista internet nu mai suntem singuri pe lume, cel putin ideatic), ci pentru ca iti impui un alt nivel de exigenta: propria exigenta. In fond, “yes, we can”, nu?

Al treilea motiv: pentru mixul de ambient, aroma locala si infuzie de arome mondiale. Cannes-ul are un parfum special. Parfumul unor personalitati diferite, al localnicilor, dar si al celor din lumea larga ce vin la festival. Festivalul e insa si un test de rezistenta, de personalitate, de abilitati, e un bun motiv de autoevaluare.

Vino la festival si vei afla cat de bine stii sa te integrezi, sa comunici, sa formezi legaturi, sa alegi cele mai bune seminarii, sa fii la locul potrivit pentru informatia potrivita si pentru premiul potrivit (majoritatea seminariilor “se advertizeaza” prin diferite metode, chiar si prin oferirea de cadouri simpatice).

Si in final, al cincilea motiv, e sa te bucuri de viata de comunicator si sa afli cum e “in the big league”, cum poti ajunge acolo, cate borne mai trebuie sa lasam in spate si cati kilometri de idei mai trebuie sa parcurgem pana la “rezervatia plina cu lei”.

Dar pentru ca experientele cele mai frumoase nu sunt cele povestite, ci acelea care sunt traite in toata intensitatea lor, va recomand experienta Cannes Lions 2010, fie si doar pentru a va intocmi propria lista de 5 motive.

Aglomeratie, trafic, poluare, zgomot, claxoane, caldura sufocanta, stres. Toate acestea pot fi complet uitate la numai 15 kilometri de Bucuresti, la aproximativ 40 de minute de mers cu masina din centrul capitalei, la Domeniul Stirbey.

Noblete, discretie si rafinament pentru intalniri de afaceri formale sau informale, seminarii, dineuri sau serate, intr-un spatiu istoric, marcat de traditii culturale si arhitecturale, de amprenta unei familii princiare, oferind un ambient cu un caracter personalizat, un cadru intim si elegant, cu toate beneficiile mijloacelor moderne, ale unei etichete desavarsite si in conditii de maxima confidentialitate.

Domeniul Stirbey a insemnat, de la inceputul sau, nu numai un spatiu economic de anvergura, ci si un loc preferat de intalnire a celor in cautare de privelisti deosebite si bucate alese.

Dupa o perioada de mai multi ani in care a fost mentinut in afara circuitului public, in 2007, domeniul a fost achizitionat de la mostenitorii familiei Stirbey de catre Bucharest Arena, compania care l-a redeschis pentru public si l-a transformat intr-o destinatie atractiva pentru organizarea de evenimente corporatiste si sociale.

Domeniul Stirbey, locul in care iti traiesti povestea

Domeniul dispune de cinci locatii destinate evenimentelor si ofera servicii integrate de organizare de evenimente corporatiste si sociale. Totodata, clientilor le sunt furnizate toate produsele si componentele necesare desfasurarii unui eveniment, de la transport, securitate, catering, pana la scenotehnica, instalatii de lumini, instalatii audio-video, impresariere artistica si altele.

In plus, echipa Domeniului ofera si consultanta in conceperea evenimentelor. Spatiile Domeniului Stirbey se preteaza pentru organizarea unei game variate de evenimente de la intalniri de afaceri, dineuri / pranzuri de afaceri sau cu caracter social, receptii, cocktailuri, banchete, baluri, petreceri corporatiste pana la expozitii, concerte la interior sau exterior, conferinte, seminarii, workshopuri, training, teambuilding indoor si outdoor, evenimente culturale si sociale: spectacole, lansari de carte, lansari de produse, licitatii, lansari de colectii vestimentare etc.

Restaurantul Domeniului Stirbey ofera clientilor o atmosfera calda si distinsa intr-un cadru discret si exclusivist.

Avand un meniu cu specific international, restaurantul ofera insa si o serie de specialitati ale casei, cum ar fi:

• Terina de ficat de rata a la Stirbey pe citrice prizoniere in aspic
• Supa de homar
• Fantezie a la Domnitorul Alexandru Stirbey – Muschi de vita marinat, acoperit de rucola si scalii de parmezan
• File de calcan la cuptor cu ierburi aromatice si usturoi salbatic a la Printul Barbu Stirbey
• Tortul casei a la Printesa Nadeja

Da, sunt baietii in tricouri inscriptionate cu mesaje faine si conversi, rebelii din agentiile de publicitate care pun pe picioare o noua „jucarie” si pentru care publicitatea este o pasiune, „o amanta fabuloasa careia nu i se poate rezista”, fiind in egala masura creatori de haos si surse de ordine.

Unde ii regasim? La birou, dar numai dupa ora 10.00 am pentru ca „distractia” incepe tarziu si se termina si mai tarziu, la intalnirea cu clientul, la un lunch de afaceri sau…pe scena. Da, pe scena si nu doar pentru a sustine o prezentare „misto” ci ca sa cante, sa-si exercite o alta pasiune mai veche – muzica.

Strategic.ro a dat buzna in viata “artistilor” dorindu-si sa afle povesti despre pasiunea lor comuna – muzica si cat de bine se impaca aceasta cu industria de publicitate.

A copilarit intr-un Bucuresti care nu mai exista (din 1975), are o diploma “Pionier Creator” pentru compunere despre albine (1985), a tinut concerte de chitara (2 Mai, Ateneul Roman), a urmat Facultatea de Drept (Bucuresti) si College of Law (Londra), a primit o medalie de aur la ski (slalom urias, Italia), este membru al European Lawyers’ Association si avocat asociat (Cameron McKenna).

A fost Junior Copywriter in cadrul Graffiti BBDO, Copywriter  la Proximity si ulterior Creative Director in cadrul aceleiasi agentii. Este castigator al DMA Echo Awards (2007, 2008), profesor de creative writing (master, Facultatea de Jurnalism), Creative Director Leo Burnett si spune ca lucrurile nu se vor opri aici.

Este Mihai Victor Iliescu, cel care a invatat ca talentul se descopera cantand inca de mic in baie si ca vecinii pot avea o reala importanta in descoperirea ta ca artist.

Se spune ca inca de mic cantam in baie. Asta mai fac si acum. M-a auzit un vecin pianist si a zis ca am ureche. Chiar am urechi mai mari decat ale celorlalti si se pare ca ele aud mai fin, mai frumos. Am intrat la scoala de muzica, dar am fost retras din motiv de lipsa de proactivitate, adica adormeam pe pian.

Vazand acestea, m-au dat la chitara clasica si asta mi-a schimbat viata. Nu am mai adormit pe chitara, pentru ca instrumentul nu permite, cum se spune, ci am inceput sa exersez din ce in ce mai mult.”

Dar in toate acestea, sprijinul l-a avut de la un profesore care “l-a invatat de toate: cum e cu vointa, cum sa te bati, cum sa faci cu fetele, cum e cu Bach, cu Zeppelin, cu Floyd.”

La chitara canta de 24 de ani si in acest rastimp a avut parte de concursuri, festivaluri, premii si concerte, iar in curand va deschide o scoala de chitara.

Dincolo de toate momentele frumoase din “viata de artist”, Iliescu pretuieste doua dintre acestea: o aparitie in concert la Ateneul Roman si o noapte din 1993 pe plaja la 2 Mai. “Nimic nu se compara cu sala Ateneului, probabil ca e cel mai frumos loc din Romania. Si tot nimic nu se compara cu o noapte la 2 Mai – atunci, demult.”

Si pentru ca muzica face parte din ritmul sau de viata, Creative Director-ul Leo Burnett ne-am marturist ca atunci cand cand vrea sa fie mai bun, asculta un coral de Bach cantat de Dinu Lipatti, cand vrea sa vada cat de jos poate ajunge, Tom Waits, albumul The Black Rider, iar cand vrea “sa dea cu ei de pamant” asculta Wagner sau Metallica.

Cum se impaca jobul cu muzica? Ei, si in acest contex muzica isi face loc pentru ca la job se asculta muzica tare:

Avem o statie care face galagie si ne dam cablul de la unul la altul. E foarte bine sa gasesti oameni carora sa le placa aceleasi sunete, iar eu i-am gasit. In ceea ce priveste muzica serioasa, adica exercitiul acasa, ea trebuie sa astepte sa termin jobul – si simt ca nu o fac cat trebuie. Cat trebuie? Toata ziua.

De asemenea,  Iliescu considera ca muzica este un tool important in comunicare sens in care propune cititorilor Strategic.ro cinci solutii:

1. Sa invatam putina muzica.  Sa avem curiozitate si deschidere catre toate genurile de muzica. Sa incercam sa le intelegem impreuna cu oamenii si curentele culturale din care se nasc.
2. Sa nu mai folosim in spoturi muzica nepotrivita cu dinamica si tonalitatea actiunii.
3. Sa avem incredere in creatorii de muzica originala si sa nu mai intervenim peste ei – la fel cum trebuie sa avem incredere si in art directori si sa nu le mai impunem noi ceea ce nu stim;
4. Sa nu mai propunem pentru spoturi melodii care ne plac noua, desi e clar ca nu se potrivesc.  Aproape am ajuns sa recunosc copywriterul dupa matzele lesinate care canta prin spoturi.
5. Sa nu mai imitam muzica foarte cunoscuta. E penibil…. nu, e oribil sa auzi un cantec celebru cantat mult mai prost.  Vrei sa folosesti un cantec de-al lui Elvis, cumpara drepturile si foloseste-l. N-ai bani? Atunci incearca altceva sau hai sa compunem ceva original.

Anca Ghinea si Adriana Burlacu, The Alternative School for Creative Thinking

Cannes Lions 2009 – O lume de idei

De Anca Ghinea, Adriana Burlacu, The Alternative School for Creative Thinking

Sub sloganul “Ignite your creativity”, festivalul Cannes Lions 2009, este o experienta ce poate fi traita generos, savurand lucrari captivante si bucurandu-te de conexiunea directa cu autorii lor.

Festivalul este al tuturor, al unor natiuni, al unor branduri si mai ales al unor oameni. Acei oameni care indraznesc sa iasa din comoditatea ideilor pentru a reiventa sisteme sau pur si simplu pentru a oferi prin lucrarile lor emotie, clipe unice.

Chiar daca festivalul de anul acesta sta sub semnul unui context economic dificil, structura este in esenta aceeasi: 7 zile de festival intense carora nu le poti ramane imun.

Seminarii, workshop-uri, master class-uri, screening-uri, expozitii, gale sunt componentele unui program extrem de provocator, sincer de solicitant, potrivit pentru persoane active, mereu in cautarea oportunitatilor.

Bineinteles, la cele enumerate se adauga efervescenta competitiilor si tonicitatea discutiilor cu profesionisti din intreaga lume; frumusetea festivalului stand tocmai in aceasta interconectivitate umana, tehnologica, ideatica. In acelasi loc se imbina armonios personalitati diferite, culturi pline de particularitati, evantaie lingvistice colorate si mai ales campanii cu amprente spatiale.

Ca in fiecare an, si acum, a persistat dorinta de a contura tendinte, standarde de performanta, zone active de inspiratie si de experimentare.

In mod cert, editia 56, a pus accentul pe digitalizare. Pana si mediile traditionale par a se adapta noului curent. De exemplu, ceea ce intelegeam acum ceva timp prin spatiul TV pare a fi doar o amintire, iar ceea ce se pregateste ar putea fi intepretat ca science fiction.

Pentru a atrage audienta, TV-ul va include formate noi si interactive, extrem de targetate, uneori chiar personalizate, ce aduc un mix de Facebook, console de joc si reality TV. Programele vor fi construite pentru a livra experinte, destinatarul acelei platforme devenind tinta principala, el trebuind sa fie atras, sa i se ofere o divesitate de programe si sa poata fi conectat in timp real cu mediul uman exterior.

Totodata TV-ul va beneficia de portabilitate, ceea ce va permite ca programele TV sa fie urmarite, fara bariere de timp si de spatiu, prin intermediul telefonului mobil.

O alta tendita este cea a construirii unei relatii solide intre brand-consumator.

Brandurile vor putea folosi puterea consumatorilor, doar daca ii vor lasa sa vorbeasca, sa se manifeste, sa interactioneze. Viitorul este a acelor branduri care vor actiona ca un “social glue” (Jimmy Maymann), creand comunitati, dezvoltand oportunitati creative. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa-ti cunosti targetul, sa vii in asteptarea dorintelor lui si chiar mai mult, sa-l surprinzi cu lucrari pline de continut, ce au capacitatea sa-l implice.

Se diminueaza distanta dintre brand-consumator, o campanie reusita fiind “semnata” acum, si de cei care, in trecut, erau simpli “spectatori”. Nu mai e advertising de tip “expozitie”, ci e “advertising spectacol”, format pentru si prin consumatori.

Multe din campaniile prezentate (de exemplu: The Art of Possible-Barack Obama) s-au diferentiat prin folosirea principiului participativ, implicarea oamenilor, distribuirea mesajului de la om la om, ceea ce in final a desenat un profil personalizat si cald al intregii comunicari.

Dincolo de tendinte, prezentari cu substanta, discutii aproape tehnice, Festivalul CANNES LIONS e un catwalk modern si conceptual in care comunicarea primeaza: de la modul de semnalizare si preinformare a workshopurilor sau seminariilor (modele de BTL si PR veritabil) pana la structura prezentarilor si modul de relationare cu audienta prezenta in sala.

Cu siguranta, fiecare persoana prezenta la festival are un mod propriu de raportare la evenimentele si lucrarile gazduite in cadrul acestei editii. Pentru noi ele reprezinta: inspiratie, performanta, socializare globala si mai ales evolutie.

Costin Marcu, The Alternative School for Creative Thinking

Cronica de festival – Cannes 2009

De Costin Marcu, The Alternative School for Creative Thinking

Pentru cea de-a 56-a editie, Festivalul International de Publicitate de la Cannes a reunit cele mai creative si inovative minti din domeniu intr-un eveniment de sapte zile ce a cuprins peste 50 de seminarii si workshopuri.

Festivalul este de departe cea mai buna ocazie de a afla ultimele noutati din publicitate la nivel mondial, cele mai noi tendinte si curente si, desigur, locul unde se prefigureaza directia domeniului in viitorul apropiat.

Anul acesta cuvintele pe care le-am auzit cel mai des in cadrul seminariilor au fost “user generated content” si “brand value”.

In contextul economic actual, cele doua sintagme sunt foarte bine legate intre ele petru ca se influenteaza reciproc: continutul generat de utilizatori poate aduce valoare adaugata marcii, iar valoarea adaugata a marcii poate fi construita prin invitatia catre dialog cu marca a consumatorilor.

Dar pentru a putea ajunge la consumatori si pentru a-i convinge sa interactioneze cu marca dincolo de la tacticile clasice este nevoie de ceva mai mult – de foarte buna cunoastere a consumatorului. Cercetarea este cheia eficientei in comunicare si acest lucru s-a reflectat in numarul si calitatea ridicata a seminariilor dedicate acestui subiect.

De aceea, am ales sa va povestesc despre doua dintre acestea.

Codul unei campanii eficiente de mobile marketing

Telefonul mobil a patruns aproape pe fiecare piata din lume in timp ce de la an la an i-au fost adaugate din ce in ce mai multe functii. Totusi, exista o prapastie intre gradul de disponibilitate al tehnologiei si gradul in care aceasta a fost imbratisata de catre utilizatori.

E clar, exista o problema. Este numitorul comun al anului 2009 – CRIZA, sculptata parca pe bugetul nostru din acest an sau…cine stie cati ani!?

Acest “nou concept” a fost usor de implementat in buzunarul romanului si a destabilizat chiar si ceea ce parea mai solid in Romania. Indiferent de industria care se aduce in discutie, toate au de suferit chiar si la nivel pur declarativ. Pana si firul de praf de pe marginea drumului este la second hand pentru ca, nu-i asa, nu ne mai permitem sa producem propriul praf.

Desi poate parea putin deplasat, tind sa cred ca aceasta criza a devenit un trend. Pana si pustiul de sapte ani a inteles ca nu o sa mai primeasca oua de ciocolata de la brandul “Y” pentru ca mama a fost nevoita sa-i prezinte situatia financiara prin prisma acestei “strategii”.

Dar sunt industrii unde criza nu a scazut consumul de oua de ciocolata, ci a dus la scaderea publicitatii si a numarului de pagini in ceea ce priveste presa scrisa sau chiar la transferul anumitor publicatii in mediu online.

Cum stau lucruri de fapt, cat si cum este afectata presa scrisa din cauza acestei crize sunt doar cateva dintre raspunsurile pe care Strategic. ro le-a obtinut de la redactorii sefi a trei dintre publicatiile din Romania.

Cristina Bazavan, redactor sef "Tabu"

Cristina Bazavan, redactor sef  al revistei “Tabu”, ne-a marturisit ca situatia financiara actuala nu a afectat continutul editorial al revistei incercand sa ramana cost effective si sa mentina nivelul calitativ chiar si cu mai putini bani.

Cu alte cuvinte, strategia consta in cautarea de idei simple, dar diferite de ale celorlalti pe care, asa cum ne-a declarat Bazavan, incearca sa le execute cat mai aproape de perfectiune.

In acest sens, o prima „miscare” a constat in schimbarea formatului pentru “Tabu Eco”, din luna aprilie revista fiind tiparita pe landscape. Aceasta modificare nu a presupus costuri mai mari, ci doar mai multa creativitate.

Efectul, povesteste redactorul sef “Tabu”, a fost pe masura pentru ca a fost unul dintre cele mai bine vandute numere. Deci, ceea ce incearca echipa Tabu sa faca este sa surprinda, asigurandu-se ca astfel cititorul o va prefera in fata celorlalte publicatii.

Totodata, trebuie avut in vedere faptul ca publicitatea s-a redus simtitor si ca nu se mai comunica atat de mult astfel, iar acest lucru ar presupune reducerea numarului de pagini. Doar ca “Tabu” a incercat sa priveasca si partea plina a paharului pornind de la evidenta ca „mai putina publicitate, mai mult content; mai mult content, cititori mai fericiti.”

Cred ca in loc sa ne plangem de criza ar trebui sa fim preocupati ca in cele 150-180 de pagini pe care le livram cititorilor, acestia sa gaseasca lucruri care sa le ofere experiente memorabile. Nu s-au plans cititorii, ne-au laudat pentru creativitate”, a adaugat Cristina Bazavan.

Si cum mediul online este o un alt canal prin intermediul caruia presa scrisa vietuieste, am vrut sa aflam daca un redactor sef care coordoneaza in prezent o publicatie pe print crede ca mediul online este prielnic presei.

In acest sens considera ca „in Romania suntem in faza experimentelor, inca invatam cum putem sa exploatam online-ul. E inca momentul la care sunt acceptate greselile, cam cum era cu televiziunile acum 15 ani. In doi-trei ani, online-ul va detine suprematia. Dar nu cred ca print-ul va disparea, va face doar rocada mare cu online-ul in ceea ce priveste incasarile din publicitate. ”

De asemenea, considera ca acest business, online-ul, poate oferi foarte targetat publicitatea, mult mai bine decat o face printul. Printul insa iti poate oferi o experienta diferita.

„Batalia va fi in gasirea unor nise care sa ofere si in print un public foarte specializat care sa merite investitia publicitarilor. Si va mai fi o batalie, cea editoriala: cum sa transformi printul intr-o experienta interactiva comparabila cu net-ul ca sa-l bucuri pe cititor, sa-l faci sa-si doreasca produsul tau, iar cei care vor castiga sunt cei care vor fi mai creativi.”

In ceea ce priveste publicatiile care au renuntat la print si comunica strict in mediul online, Bazavan considera ca, pe de o parte se scapa de haosul din distributie si de costurile de tipar, dar pe de alta parte, in lipsa unei campanii coerente de marketing online, nu se poate ajunge la publicul care sa aduca publicitatea mult visata.

Tocmai de aceea, in prezent, publicatiile care sunt prezente doar in mediul online, nu fac decat sa-si reduca cheltuielile pe termen scurt, cu riscuri mari sa piarda ca business pe termen lung.

Cred ca viata cotidianelor va fi mai mult pe net decat in print pentru ca livreaza cea mai perisabila informatie <<stirea la prima mana>>.

Analizele, de ce-urile din spatele unei povesti, nuantele si culorile unei stiri necesita o munca editoriala mai sustinuta, mai multa pregatire editoriala si un efort redactional (de scriitura) mai mare. Pentru asta exista revistele.

Oamenii au nevoie de povesti, iar revistele le pot spune. Trebuie doar sa gaseasca povestile cele mai potrivite pentru publicul lor si sa le prezinte intr-o forma care sa le capteze atentia”, a adaugat Bazavan cu privire la solutia revistelor in contextul economic actual.

Care sunt problemele reale pe care le au jurnalistii in incercarea de relationare cu oamenii de PR corporate de la noi? De la simpla neintelegere a deadline-urilor, la raspunsurile primite dificil sau deloc, la reticenta in a ajuta jurnalistul pe anumite subiecte si pana la lipsa de transparenta, toate aceste aspecte ar fi posibile cause.

Cat este dracul de drac sau zana de zana am incercat sa aflam de la Alexandra Badicioiu, Mirabela Manea, Ruxandra Gubernat, Loredana Sandulescu si Simina Mistreanu.

In general, jurnalistii de media si advertising par a se intelege bine cu oamenii de PR si nu au foarte multe sa le reproseze.

Ca frecventa, principala problema tine de deadline-uri. Insa nu ratarea deadline-ul mi se pare cea mai mare problema, ci neseriozitatea, sau altfel spus nonsalanta de a face o promisiune si de a nu o respecta”, a spus Loredana Sandulescu, redactor la revista “Biz”.

De asemenea, ea afirma ca o alta problema majora este “vorbitul pasareste” . “Formele fara fond, transmiterea unui mesaj doar de dragul de a spune ceva fara a comunica relevant pentru cel caruia i te adresezi. In limbajul de redactie este ceea ce numim <<raspuns PR-istic>>.  Intre a primi <<un raspuns PR-istic>> si un refuz, intotdeauna mi se pare mai onest refuzul”, a adaugat Loredana.

Parerea ii este sustinuta si de Ruxandra Gubernat, Redactor Sef la Smark.ro.

Ma irita profund fraza <<trebuie sa treaca pe la PR, sa-si dea OK-ul>>. Uite, aici vad o mare problema. Daca nu suntem capabili sa ne asumam un discurs care, uneori, iese din <<ce trebuie sa spun/ce e mai bine pentru companie>>, valoarea informatiei scade, eu simt, publicul meu simte un discurs contrafacut, taiat, cenzurat de politica agentiei/companiei.

Si atunci calitatea continutului meu scade, dar si probabilitatea ca eu sa ma adresez acelei agentii/companii pe viitor”, a apreciat Ruxandra Gubernat.

Acesta este un motiv suficient pentru care multi jurnalisti cu experienta prefera sa « ii sara » uneori pe oamenii de PR Corporate si sa se duca direct la sursa. Ruxandrei Gubernat, de exemplu, nu ii plac intermedierile. Intelege insa necesitatea lor si i-ar placea sa creada ca PR-ii Corporate sunt ambasadorii agentiei si stiu cel mai bine ce, cum si cand sa comunice spre exterior.

Oricum, cred ca depinde foarte mult si de capacitatea mea, ca jurnalist, si a lui, ca om de PR, de a stabili o relatie. Daca se intampla sa comunic foarte bine si eficient cu ‘PR’-ii, nu simt nevoia sa trec peste ei. Daca, pe de alta parte, simt ca asta imi incetineste accesul la informatia de care am nevoie, incerc sa aprofundez relatia cu oamenii care ma intereseaza din agentie”, a mai spus Redactorul Sef Smark.ro.

Si redactorul Wall-Street.ro Simina Mistreanu spune ca sunt cazuri in care prefera sa sara peste oamenii de PR. Un motiv ar fi viteza de reactie pe care o primesti de la un om pe care il suni direct fata de situatia in care astepti ca PR-ul sa-i transmita intrebarile si apoi sa astepte raspunsurile, care vor ajunge in final la tine.

Apoi,cateodata e mai eficient sa iti expui “cauza” direct omului la care vrei sa primesti acces. Si mai sunt cazuri in care ai pur si simplu o relatie buna cu managerul si atunci nu mai e nevoie de intermediar”, a apreciat Simina Mistreanu.

La randul ei, Alexandra Badicioiu, Sef Departament Features & Media la “Cotidianul”, considera ca a ramas insa un obicei destul de raspandit si care, din pacate, nici nu crede ca va disparea curand. Acela de a da un comunicat si de a insista apoi sa apara stirea prin multe telefoane-rugaminti.

Cat despre evitarea omului de PR, depinde foarte mult de cine este acesta. Alexandra apeleaza la aceasta solutie doar atunci cand experienta i-a aratat ca ii ingreuneaza munca – raspunsurile prind un aer pompos si ajung mult mai tarziu decat daca ar apela direct la persoana cu care este interesata sa vorbeasca (sau nu mai ajunge deloc).

Sunt insa mai multe cazurile in care apelez la PR prima data, pentru ca ma ajuta cu informatii preliminare si imi ofera alternative care reusesc sa imi imbogateasca articolul”, a concluzionat Alexandra Badicioiu.

Ceea ce ne face sa incepem sa ne recapatam increderea in oamenii de PR Corporate, dar si in faptul ca aceasta piata se dezvolta.  Si asta deoarece situatiile in care jurnalistii sunt incurcati in munca lor de catre oamenii de PR par a fi din ce in ce mai rare.

Am incercat sa le explic fluxul de cotidian si un pic din bucataria redactiei – care sunt paginile de media, cand apar, care este ora de predare a acestora, la ce ora e cel mai indicat sa dea comunicate/informatii pentru ca acestea sa poata fi folosite in timp util, ce tip de informatii sunt relevante pentru media generalista.

Nici noi, ca jurnalisti, nu comunicam mereu asa cum ar trebui ce si cum avem nevoie si presupunem ca PR-ul stie  din oficiu toate astea”, a apreciat reprezentanta ziarului “Cotidianul”.

In relatia jurnalist – om de PR, Mirabela Manea, redactor la IQads.ro, crede ca cel mai mult conteaza bunul simt. Asta poate stopa, de cele mai multe ori, divergentele care apar in interactiunea celor doua parti.

Din pacate, o problema specifica cu care m-am confruntat destul de recent a fost evitarea unui raspuns si pasarea responsabilitatii asupra clientului. Propozitia <<clientul nu vrea sa spuna mai multe>> nu ar trebui sa fie rostita de niciun om de PR, oricat de Junior ar fi in acel moment”, considera Mirabela Manea.

I se mai intampla si ei sa mearga direct la omul din agentie de care are nevoie, dar numai in situatia in care omul de PR care nu i-a dat informatia de care a avut nevoie la momentul oportun. “Dar asta nu s-a intamplat de foarte multe ori, in general pun la CC PR-ul cand abordez un invitat pentru o declaratie sau pentru un material”, a concluzionat Manea.

Loredana Sandulescu este dispusa sa acorde a doua si chiar si a treia sansa celor care gresesc. Nu intrerupe colaborarea cu un PR daca s-a intamplat ca o data, in loc sa o ajute mai mult a incurcat-o. Intai incearca sa afle care au fost problemele, daca incurcatura s-a produs din cauza PR-ului sau a unei terte persoane, daca a fost o neintelegere, lipsa de expertiza pe solicitatarea ei sau pur si simplu nesincronizare.

Daca <<talentul>> de a incurca devine o obisnuita atunci sar sau evit PR-ul respectiv”, a mai spus Sandulescu.

Multinationale versus locale

Am fost curioasa daca jurnalistii de specialitate observa o diferenta intre felul in care comunica o agentie locala sau una multionationala. Parerea comuna a fost ca diferentele sunt insa minuscule, problema principala fiind un pic mai multa birocratie in cazul unei multinationale.

Agentiile de publicitate multinationale, de exemplu, dau mai multa atentie comunicarii externe, in timp ce unele agentii locale nu au nici macar un om dedicate comunicarii cu presa. Dar n-as generaliza, fiecare agentie de publicitate intelege sa faca PR in felul ei”, a spus reprezentanta IQads.ro.

Desi nu exista reguli si de obicei interactiunea cu o multimantionala implica mai multa birocratie, Simina Mistreanu, redactor Wall-Street.ro, a afirmat ca s-a intalnit cu situatii in care accesul la managementul strain al unei multinationale a fost mai usor decat accesul la managementul local al aceleiasi multinationale.

Sorin Blaga

Nu mai este deloc mult pana la editia din acest an a premiilor Effie.Mai multe din bucatarie, special pentru voi, de la o parte din comitetul de organizare care s-a pus deja pe treaba.

Sorin Blaga,Vice President, Marketing & Communication, Rompetrol

Strategic: Care sunt responsabilitatile dvs in acest comitet?

Sorin Blaga: Resposabilitatea mea in cadrul comitetului – Purtator de cuvant  -  si acoperirea acestei responsabilitati se refera la toate solicitarile din timpul organizarii si derularii evenimentului cu explicatiile necesare date post-event.

Startegic: Ce va doriti personal cel mai mult de la Effie 2009?

S.B. : Personal nu-mi doresc nimic . Profesioanl insa, in afara de onoarea care mi-a fost facuta fiind ales in CO,  imi doresc ca Effie sa ramana la fel ca si pana acum atat pentru agentie cat si pentru client, cea mai importanta recunoastere adusa unui proiect de marketing din perspectiva contributiei la performanta afacerii.

Strategic: Sunteti pentru prima oara in aceasta pozitie. Cum va simtiti?

S.B. : Asa cum am mentionat, ma simt onorat. Odata pentru ca am fost ales in CO si apoi pentru ca Effie este pentru mine confirmarea performantei de ambele parti – agentie si client.

Strategic: Aveti vreo temere? Daca da, care ar fi aceasta?

S.B. : Nu am nici o temere. Am crezut si inainte si cred si acum in faptul ca Effie se vor acorda in modul cel mai obiectiv posibil.

Strategic: Cum este sa reprezentati in comitet o companie romanesca?

S.B. : O onoare, mandrie si recunosaterea performantelor obtinute de companiile romanesti in egala masura.

Paul Markovits

Paul Markovits, Managing Partner, Image Matters

Strategic: Nu este prima data cand va aflati in comitetul de organizare Effie. Ce va propuneti diferit pentru acest an?

Paul Markovits: Raspunsul scurt este, sa il perfectionam. Cred ca Effie este un concurs de referinta pentru industria de comunicare din Romania si ca atare este firesc sa ne dorim sa il imbunatatim de la an la an. Am incorporat deja invataturile dobandite din editiile anterioare ascultand si judecand cu atentie feedback-urile primite.

Pentru a dezvolta si mai mult Effie, s-a adoptat ca la aceasta editie sa fie scutite de taxa de inscriere pentru prima lucrare orice agentie care nu a mai avut cazuri inscrise in anii precedenti.

Strategic: Care sunt responsabilitatile dvs in acest comitet?

P.M. : Particip la sedintele si deciziile Comitetutului ocupandu-ma in special de propunerile pentru membrii juriului.

Strategic: Ce va doriti personal cel mai mult de la Effie 2009?

P.M.: Imi doresc lucrari cat mai multe si cat mai bune.Sumarul cazurilor Effie este un compendiu de cazuistica de marketing in Romania. Cred ca acest sumar reprezinta un ajutor foarte valoros in orice demers de training sau educatie de marketing in Romania.

Strategic: Cum va doriti sa fie perceputa aceasta editie de catre piata?

P.M.: Effie este o institutie mondiala in comunicarea de marketing, construita pe corectitudine si transparenta. Pentru aceasta exista reguli foarte stricte de licentare precum si girul personalitatilor din Comitetul de Organizare fie ca reprezinta IAA, UAPR, sau clienti. Mi-as dori ca editia din acest an sa reflecte cu masura, maturitatea industriei de comunicare de marketing in Romania la nivelul anului 2008.

Mihai Ghyka

Mihai Ghyka, membru al Senatului IAA

Strategic: Nu este prima data cand va aflati in comitetul de organizare Effie. Ce va propuneti diferit pentru acest an?

M.G.: A sasea editie a Festivalului Effie certifica un brand consacrat, recunoscut si ravnit de catre industrie. In urma sugestiilor facute pe marginea editiei Effie 2008, in acest an, Festivalul a clarificat si inasprit regulile, schimbarile fiind aprobate prin vot de catre membrii IAA si UAPR, in Adunarea Generala.

Membrii juriului, de pilda, vor fi persoane cu un minimum de 5 ani experienta in marketing si cu o pozitie de senioritate in industrie. Apoi, categoriile din concurs raman aceleasi de la data inceperii inscrierilor pana la finalul festivalului. Sunt lucruri care tin de bucataria interna a concursului, dar care indeparteaza orice umbra de dubiu asupra Effie.

Strategic: Ce faceti ca dupa gala sa nu mai razbata atatea critici asupra festivalului, asa cum s-a intamplat anul trecut?

M.G.: Criticile aduse editiei trecute au fost discutate si reflectate in modificari. Fiind insa in industria comunicarii, sunt sigur ca vor exista cativa participanti cu sugestii de imbunatatire si pentru editia viitoare.

Strategic: Ce va doriti personal cel mai mult de la Effie 2009?

M.G.: Effie e un fenomen, un moment de conectare al industriei si de relationare. Juratii si participantii se intalnesc cu placere in cele 3 zile de desfasurare. Imi doresc ca Effie sa fie o bucurie impartasita de toti. Apoi, personal, imi doresc sa avem multe intrari, agentii noi interesate in Effie si castigatoare de premii. Nu in ultimul rand, imi doresc sa se reia organizarea Ad’Or, pentru a reface tandemul consacrat al Festivalurilor de Publicitate Locale, alaturi de Ad Print.

Strategic: Sunt anumite schimbari pe care dvs le-ati propus si care au fost luate in calcul pentru aceasta editie?

M.G.: Fiecare membru al comitetului a adus idei proaspete si solutii la problemele din trecut.

Strategic: Cum vreti sa fie perceputa editia din acest an?

M.G. : Un festival prestigios bine organizat.

Strategic: Simtiti diferente clare fata de anul trecut? Unde?

M.G. : Claritatea si imuabilitatea regulilor. Si foarte probabil, un plus de intransigenta din partea tuturor in aplicarea acestora.

Strategic: Care sunt responsabilitatile dvs in acest comitet?

M.G. : Suntem organizati pe echipe pe capitole distincte.

Echipa Strategic.ro a stat de vorba cu membrii juriului AdPrint fix inainte de gala, cand jurizarea se incheiase si membrii echipei de evaluare s-au strans la mese pentru a dezbate impresiile despre festival. Majoritatea si-ar fi dorit sa fi evaluat mai multe lucrari autohtone si aproape toti creativii care au evaluat lucrari s-au plans de calitatea proiectelor din categoria “Innovative media”.

Care este impresia voastra despre AdPrint 2009 pana acum?

Carlos Furnari | Foto: adprint.ro

Carlos Furnari (Associate Creative Director, 180 Amsterdam): Pentru noi, ca si juriu, a fost foarte interesant sa evaluam foarte multe lucrari pe care nu le-am mai vazut pana acum. A fost o experienta placuta pentru noi, fiindca nu am fost influentati de executii pe care sa le fi intalnit la alte festivaluri unde sa fi luat premii. Pe mai mult de 90% dintre lucrari le vedeam pentru prima data.

.

Richard Dennison | Foto: adprint.ro

Richard Dennison (Creative Director, Abbott Mead Vickers BBDO, London | presedintele al juriului): Si mie mi-a placut ca o mare parte dintre lucrari nu au mai fost expuse pana acum. Mi-as fi dorit sa vad, totusi, mai multe executii de la agentii din Romania, fiindca stiu ca exista multe lucrari noi si valoroase care n-au mai fost vazute acum. Cand te uiti la inceput la un print nu stii exact de unde provine, insa apoi, cand verifici agentia si tara, iti doresti sa fi fost mai multe din Romania.

.

Carlos Furnari: Vizavi de ceea ce spune Richard, eu cred ca nici nu cunoastem “stilul” publicitarilor romani, ca sa ne putem da seama daca o lucrare este realizata aici sau in alta tara.

Matthias Spaetgens

.

Matthias Spaetgens (Managing Director Creation Scholz&Freinds Berlin): Organizare perfecta pana la ultimul detaliu, atmosfera primitoare, am avut discutii interesante, dar ne-am si distrat. Am facut fotografii cu oameni din Londra, Paris, fiind un juriu international. De asemenea, cred ca am ales niste campanii foarte bune, sunt multumit de alegerilie noastre.

.

Jan Leube | Foto: adprint.ro

Jan Leube (Chief Creative Officer BBDO Berlin): Consider ca Poiana Brasov este un loc frumos pentru a organiza un festival si am purtat discutii constructive cu persoane interesante.Poate ca ar fi mici detalii, jurizarea poate ar fi putut fi putin mai eficienta. Nu stiu daca organizatorii sunt multumiti de numarul persoanelor prezente, dar in timpul seminariilor mi s-a parut ca au fost prea putini oameni. Organizarea a fost foarte buna, intreaga echipa Millenium Communications a dat dovada de eficienta. Din punctul de vedere al campaniilor, ar fi putut fi mai interesante.

Care au fost asteptarile voastre inainte de a ajunge aici?

Paulo Martins | Foto: adprint.ro

Paulo Martins (Associate Creative Director, 180 Amsterdam): Nu am avut niciun fel de asteptari inainte sa ajung la festival. Mi se pare un gest de mare curaj pentru voi sa gazduiti un festival care celebreaza printul in publicitate in anul 2009, pentru ca vorbim despre probabil cel mai vechi ad-media. De asta este si dificil de jurizat, pentru ca in print ai impresia ca aproape orice vezi a mai fost facut intr-un fel sau altul, atat din punct de vedere fotografic, conceptual cat si din punct de vedere al crafting-ului. Cele mai multe probleme le-am avut la categoria Innovative Media, unde nu prea au fost multe lucrari. Nu am avut asteptari prea mari si ma bucur, pentru ca nu am fost surprins.

Asadar categoria Inovative Media a fost o dezamagire?

Paulo Martins: Da, pentru mine da.

Eric Jannon | Foto: adprint.ro

Eric Jannon (co-Creative Director, Marcel Paris): Eu cred ca am avut doua festivaluri intr-unul, pentru ca am fost impresionat si de palmaresul foarte bogat de lucrari, dar si de lucrarile foarte noi. Poate ca am fost putin mai pretentiosi, dar n-a fost vorba despre idei, care au fost foarte bune, ci despre “use of media”. Ceea ce o sa demonstram la gala de diseara este ca ideile nu sunt suficiente, ci este nevoie sa poti folosi mediul intr-o maniera originala.

.

Dimitri Guerassimov | Foto: adprint.ro

Dimitri Guerassimov (co-Creative Director, Marcel Paris): Am incercat sa setam un nivel, de asta am fost pretentiosi si exigenti. De asta cred ca Innovative Media a fost o dezamagire, pentru ca nu s-a ridicat la nivelul inalt pe care l-am setat noi.

Carlos Furnari: Nu am avut prea multe lucrari unde intregul proiect sa fie puternic. Ori ideea a fost foarte buna, dar partea de art direction a fost slaba sau invers. Nu cred ca am intalnit nicio lucrare in care sa fie toate puternice, pentru ca ai de-a face cu printul, unde singura tau instrument este o foaie de hartie.

Jan Leube: Categoria inovativa a fost cea mai slaba. Ar putea fi ajutata, ar trebui gasite metode noi pentru a imbunatatii aceasta parte.

Oamenii de PR vand imagine, prin natura activitatii lor. Ei au grija ca o companie sa fie perceputa intr-un mod pozitiv de publicul sau. Tot ei ii sfatuiesc pe lideri cum sa se imbrace si ce gesturi sa faca la o conferinta de presa. Dar cat de multa importanta acorda ei propriei lor imagini si cat de multa grija au de felul in care arata atunci cand merg sa cucereasca un nou client?

Am incercat sa aflam raspunsul de la 10 specialisti in relatii publice, care lucreaza de ani buni in domeniu si care conduc agentii sau departamente de PR: Ioana Manoiu, Managing Partner GMP PR, Alina Stanciu, Business Director Ogilvy PR, Corina Barladeanu, General Manager 2activePR, Sorana Savu, Senior Partner Premium Communication, Andrei Bortun, General Manager Millenium Communications, Larisa Petrini, Managing Partner Saatchi & Saatchi PR, Liliana Serban,International Account Manager la Pleon Bruxelles, Mihai Ursa, purtator de cuvant al ministrului Sanatatii, Hortensia Nastase, PR Director Lowe PR si Mirela Pitu, freelancer.

Conform psihologului Traian Manea, hainele reflecta personalitatea unui om in proportie de 60%, restul fiind determinat de starea economica, starea de sanatate sau de dispozitie, educatia estetica sau vestimentara. Hainele pe care le porti la o prima intalnire au un impact foarte mare, fie ca vorbim despre o intalnire de business sau nu.

Vestimentatia este cea care transmite o prima informatie despre cineva, inainte ca acea persoana sa vorbeasca. Iar aceasta informatie este hotaratoare in crearea primei impresii.

Haina il face pe om

Pentru ca vindem imagine responsabilitatea alegerii unei vestimentatii potrivite pentru contextul dat vine la pachet, odata cu jobul: nu poti face recomandari unui client inainte de un interviu sau inainte de o conferinta de presa daca tu nu dai doi bani pe felul in care arati”, spune Larisa Petrini.

Oamenii de PR vor sa transmita potentialilor clienti incredere, profesionalism, promptitudine si faptul ca solutia de comunicare pe care vin sa le-o propuna este cea mai buna pentru businessul lor. Astfel, ei trebuie sa stapaneasca si sa foloseasca in favoarea lor toate puntile de comunicare care se stabilesc intre ei si un eventual client, la pitch.

Mihai Ursa, purtator de cuvant al ministrului sanatatii, crede ca pitchul este probabil singurul moment in care haina,ambalajul, il face pe om. “Indiferent de ceea ce spune cineva, prima impresie conteaza enorm si de aceea cred ca o aparitie chiar putin prea studiata e de preferat in comparatie cu una ce ar putea fi interpretata ca prea relaxata. Atentia la detalii – si intr-o prima faza poti sa le observi doar pe cele vestimentare si comportamentale – poate spune un cuvant greu despre ablitatile omului pe care il ai in fata”, completeaza Ursa.

Liliana Serban, International Account Manager la Pleon Graffiti, considera ca vestimentatia reprezinta chiar mai mult decat personalitatea ta atunci cand participi la un pitch: ea reflecta valorile culturii organizatiei pe care o reprezinti, dar si respectul pe care il acorzi organizatiei-gazda si oamenilor ei.

Eu cred ca in lumea afacerilor (si PR-ul face parte din aceasta categorie), vestimentatia este importanta in sensul ca ea reprezinta un «cod» care nu conteaza prea mult atunci cand e respectat (adica e de asteptat sa te imbraci «corect»), dar devine important in cazul in care «normele» acestui cod sunt incalcate. Pe scurt si parafrazand, cred ca nu conteaza cum te imbraci atata vreme cat te imbraci corect, afisand o tinuta de profesionist”, a spus Serban.

„Esti la un click distanta de sansa ta”, aceasta este provocarea pe care o lanseaza companiile pentru a atrage tinerii spre un internship, lasand senzatia ca aceasta este oportunitatea pe care o asteptau. Si cumva au dreptate, pentru ca poate fi primul lor contact nemijlocit cu ceea ce poate insemna un business, cu adevarata fata a afacerilor dincolo de sala de curs a unei facultati.

Daca esti dispus sa-ti sacrifici timpul de „doua beri” cu prietenii in favoarea unei astfel de colaborari, atunci ai sansa de a castiga experienta pe care sistemul educational, prost reformat as adauga, nu are cum sa ti-o ofere.

Dar cum stau lucrurile de fapt, este internship-ul o metoda buna de recrutare, ce ar trebui sa stie un tanar care se implica intr-un astfel de program  si care este castigul real de ambele parti, atat al companiilor cat si al celor inscrisi, acestea sunt doar unele din informatiile pe care am dorit sa le aflam. Si pentru a obtine date pertinente in acest sens, am apelat direct la sursa, la agentiile care merg pe acest tip de “strategie”.

Anca Catarambol, HR Director la Leo Burnett Group Romania

Anca Catarambol, HR Director la Leo Burnett, vede ca avantaj major al internshipului faptul ca poate lua un om competent, care-si doreste sa lucreze in domeniul advertisingului si-l poate forma in stilul Leo.

Dar, povesteste Catarambol, „neajunsul internship-ului (pentru ca nu i-as spune dezavantaj) tine de faptul ca se face cu oameni fara experienta, in care tu ca si companie investesti, care pot sa descopere la final ca nu le place si ca nu este ceea ce-si doresc.

Deci ROI-ul (Return on investment) este nesigur si oricum, nu imediat. Pe cand prin head-hunting cautam oameni specializati care ne asigura un ROI pe termen scurt. Si sa nu uitam ca activam intr-o industrie in care deadline-ul e rege si intr-o perioada in care presiunea pe costuri nu e chiar mica”.

In plus, ea vede intershipul ca pe o casatorie in care „ne casatorim, dar mai intai stam impreuna o perioada, sa vedem daca ne intelegem, fara obligatii legale. Merge, bine! Nu, ne despartim”, a conchis Anca Catarambol.

In orice context, cunostintele se dobandesc invatand, iar abilitatile se dobandesc lucrand. Mai toate ofertele de job-uri solicita vechime si experienta si, plecand de la aceasta premisa, ne-am intrebat daca o companie poate trece peste lipsa experientei daca in urma unui internship potentialul angajat se dovedeste capabil pentru postul respectiv.

Raspunsul a fost pozitiv, asftel incat, povesteste Catarambol, „ chiar prefera sa treaca peste lipsa experientei pentru ca, intr-un fel, perioada internship-ului s-a suprapus peste perioada de proba. In plus, la un tanar care este la primul sau job, ar trebui sa fie mai usoara integrarea si asimilarea culturii organizationale.”

Totodata,  raportat la industria de comunicare, de altfel o industrie relativ tanara si cu o crestere exponentiala in ultimii ani, considera ca o consecinta majora negativa este arderea unor etape in dezvoltarea profesionala a individului fapt care explica si „fluxul” de tineri regasiti pe pozitia de Account Manager dupa numai un an de experienta, nevoiti sa gestioneze de capul lor conturi si sa creasca oameni.

„S-a facut un rabat la calitate. De aceea cred ca este avantajos pentru agentie sa ia oameni tineri pe care sa-i formeze. Si internship-ul, care este o pepiniera de talente, este una din variante, este „casatoria de proba”, subliniaza Catarambol.