Mandri ca natiune | Spune ce valori ai, ca sa-ti spun ce citesti | In 20 de ani am crescut cat altii in o suta | Cristian Lupsa si Radu Ionescu | Reclame unicat in DoR
Obligatia de a avea o parere
Se intampla un fenomen cu efecte letale pentru industrie, despre care nu vorbeste nimeni. Este asemeni cancerului la san – nu ai lasa pe oricine sa te pipaie, dar nici singura nu o faci pentru ca auto-atingerea ti se pare impudica. Daca ai face-o la timp, ai evita o tragedie. La fel si corporatiile – sunt roase pe dinauntru de boala, dar nu s-au prins inca.
Are si marketingul metastazele sale si, din pacate, nu isi pune problema terapiei. Este vorba de obiceiul corporatist de a avea in mod necesar, imperios, o parere. Despre orice!
Sunt oameni in anumite companii care au dobandit convingerea ca daca nu gasesc ceva de spus (in fata superiorului sau a colegilor) ei o sa para simpli, asa, niste minti modeste. In acest fel i-a impins sistemul denaturat ca creada. Si sunt, dragii de ei, haituiti de aceasta perspectiva ca nu se mai regasesc in preajma bunului simt niciodata.
Pentru ca nu-si permit sa arate ca uneori e tot ce ar fi nevoie. Romanul nu s-a nascut poet. S-a nascut critic. Adica mai smecher. Caragiale remarcase foarte bine vocatia noastra de oameni priceputi la toate (d’aia saracu’ s-a mutat la Berlin, ca nu mai suporta).
Mai tarziu a venit ciuma comunista peste noi si a vrut sa recreeze omul renascentist, omul nou – la fel de priceput in toate. Incerc si eu sa gasesc o scuza. Cred ca civilizatia corporatista – as numi asa specia noua, creata practic in Lumea Noua – are anumite caracteristici care se impun peste tot unde se intinde. Si nu sunt neaparat rele.
Da, dar acolo sunt obisnuiti sa construiasca. Pe o fundatie, sau pe un gand bun, pozitiv. La noi e invers. Daca a reusit, a furat. Daca a inceput ceva, deja e gresit. N-are cum sa fie bine, deci ia sa vedem unde localizam nodul in papura. Nu ai cum sa privesti cu un ochi normal, nepervertit un lucru.
Nu ai cum sa pomenesti de prezumtia de nevinovatie si, mai mult, de profesionalism a celor cu care colaborezi. Nu ai cum sa lasi lucrurile sa scape atat de usor. Nu ai cum sa taci sau sa incuviintezi. N-are cum sa fie bine nimic din prima (sau din a doua spre a cincisprezecea). Nu ai cum sa n-ai nimic de spus. Nu ai cum, pentru ca o sa pari prost.
Trebuie sa ai o parere, trebuie sa gasesti ceva. Ia, repede, chiar si asa, pe hol unde te-a intrebat. Ai inteles… nu? A, nu se intelege! (vezi ce povestea si Craitza despre adevaratul sens al cuvintelor in meserie). Se intelege foarte clar? Ah, gata stiu, este evident. Prea. Sau e simplist, nu simplu. E buna asta, ce bine ca ai tinut-o minte din prezentarea aia, uite, acum arati un limbaj nuantat. Aaaaaaa, ce altceva? Aaaaaa, stii.
Vezi care merge – branding insuficient sau daca nu cumva s-ar potrivi si la un alt produs. Nu, n-o risti pe ultima ca iar ajungi la discutii despre diferentiator si… E ok, hai ca-i mai simplu cu brandingul. Nu mah, n-ai vrut sa zici din astea arhaice cu logo mai mare si scrisul lizibil (corp 14 intr-un A4)… nu, mah, hai ca stim ca se poate…
Destept facut, dar clar mai mult. A, si bineinteles, executia speri ca nu e finala. Hai ca asta merge mereu, stii tu cum bibilesc aia pe acolo, precis o sa auzi un desigur, se lucreaza la asta. Bingo!
Am mai spus-o de cateva mii de ori, cu cat mai multi ochi neiertatori, cu atat mai repede ne apropiem de perfectiune. Dar de ce oare distanta fata de lucrul bine facut scade proportional cu numarul de pareri “avizate” care au avut de-a face cu ideea? De ce mai multe moase nu fac nasterea unui copil mai usoara, ci dimpotriva? De ce oare trebuie sa avem fiecare o parere pertinenta despre orice? Aoleu, oare Piturca stie ce cred eu despre sistemul patru-patru-doi?
Crowdsourcing
Crowdsourcingul presupune externalizarea unui serviciu, nu catre un contractor sau un colaborator, ci catre un grup de specialisti sau o comunitate, sub forma unei competitii.
Nicoleta Padure
Desi initial ne-am propus sa povestim primele 24 de ore ale Festivalului Eurobest, credeti-ma, urmatoarele 24 sunt mult mai interesante …
Vezi alte editoriale
Mandri ca natiune
Obsesia nationala a romanilor, brandingul de tara, revine mai abitir ca oricand in atentie. De data aceasta, de la o voce pe care o asculta toata lumea cu sufletul la gura: Mugur Isarescu. Si nu vorbim aici doar de lumea din Romania.
De 10 X Premiile TVmania
Intr-un interviu acordat Strategic.ro, Smaranda Gabrielescu, Account Director la Publicis Events, agentia care an de an organizeaza Premiile TVmania, povesteste despre provocarile organizarii unui astfel de eveniment si experienta acumulata in toti acesti ani.
Senzatiile tari trezesc romanul
ROM, batonul de ciocolata cu o vechime de 46 de ani pe piata din Romania, a fost relansat cu un nou slogan: “The taste of coolness!” si o campanie de comunicare integrata care imprumuta din valorile “Visului american”. La 1 octombrie a fost anuntata si lansarea unui nou ambalaj ce presupunea inlocuirea drapelului cu steagul american.
Studiul european de monitorizare in domeniul comunicarii
Asociatia Europeana pentru Educatie si Cercetare in Relatii Publice (EUPRERA) si Asociatia Europeana a Directorilor in Comunicare (EACD) au dat publicitatii rezultatele studiului european anual de monitorizare in domeniul comunicarii.
Social Media Summit Cluj
Cum ar putea creste vanzarile prin pagina de Facebook? Este LinkedIn locul in care un antreprenor poate gasi parteneri de business de incredere? Se poate o afacere promova in 140 de caractere sau mai putin? Ce asteptari au de la Social Media si cum folosesc companiile retelele sociale pentru pentru a se promova? Raspunsurile la aceste intrebari pot fi aflate la Summit-ul regional despre retele sociale si strategii de marketing prin social media, organizat de revista Biz la Cluj.
mihai
26.03.2009 19:22
Razvan e interesant articolul tau. Dar daca analizam putin mesajul tau exact ce acuzi in el asta faci si tu. Iei o serie de cazuri particulare, le generalizezi si pui imediat diagnosticul: toti se simt obligati se aiba o parere. Asta facem si noi cei care criticam. Si nu e rau ca facem asa! Critica este motorul evolutiei; clar ca este primul pas, apoi urmeaza armonizarea opiniei cu contextul si cu ceilalti, iar apoi actiunea, dar totul pleaca de la critica, de la regandirea unei stari de fapt. Nu trebuie infierata critica, cred ca trebuie incurajata. (prin critica nu inteleg barfa, discutii la o tigara sau pe hol)
Atat am avut de spus. Altfel felicitari, imi place tonul direct al articolului.
Razvan Capanescu
26.03.2009 20:46
Draga Mihai.
Vreau doar sa fiu sigur ca m-am facut inteles. Ce fac eu este sa scriu un editorial (inevitabil ajung la critica, pe care, apropos, o consider si eu motor al progresului… dupa cum spuneam in finalul articolului). Doar ca este cu totul altceva fata de situatia in care trebuie sa gasesti un nod in papura… pentru ca altfel esti considerat ori prea ingaduitor ori prost.