Etica in business

Geo Baraian Impression Graphics Romania

De Geo Geo Baraian

Intr-un articol celebru aparut sub semnatura lui Tom Peters, etica si criza erau subiectul unei analize de profunzime. Din pacate – comenta Peters – nevoia de etica devine acuta abia cand criza se manifesta deja. Uneori, lipsa de etica sta la radacina crizei, alteori e doar sarea de pe rana.

Lipsa unui set esential de reguli pentru bunele practici in industria de publicitate a fost mereu o problema, dar niciodata n-a fost mai prezenta decat in anul acesta de cotitura.

La noi, piata a crescut cumva haotic, pe modelul luxuriant al vegetatiei de jungla. Spectaculoasa si ramificata pe de-o parte, lipsita de disciplina si de o anume armonie a raporturilor dintre jucatori, pe de alta. Mai mult o lupta de care pe care, decat o mostra de eleganta competitie, in care cel mai bun merita sa castige.

Prin abordarea subiectului ETICA nu vreau sa folosesc vorbe mari, nici sa am un discurs moralizator si nici sa fac trimiteri la atmosfera de salon, cand in piata lucrurile sunt dramatice. Spun insa ca avem nevoie de un sistem de reguli pe care sa-l concepem si macar sa incercam sa-l respectam. Pentru ca etica in business-ul nostru, atunci cand e mai mult decat o vorba pe hartie, devine un sistem care implica o dezvoltare sanatoasa. Si absolut orice jucator care vrea sa avanseze si sa faca business pe termen lung are nevoie de un context sanatos.

Numai ca astazi sistemul nostru e bolnav – se fura idei, se fura clienti, se triseaza, se joaca la cacialma, se negociaza abuziv – pana intr-acolo incat se omoara companii care au fost generatoare de plus valoare in industrie. Criza n-a facut decat sa puna accentul pe niste practici care functionau deja.

Daca nu ne vom trezi la timp – si-acum suntem intr-un fel de ceas al 12-lea, vom ajunge intr-un colaps valoric. De-aici pina la dezintegrarea unui sistem nu mai e decat un pas.

Vrem sa fim perceputi ca europeni si ne prezentam in afara tarii drept o industrie care are toate datele unei piete complexe. Realitatea este ca pentru a dobandi statutul de comunitate matura, e nevoie de un mod de lucru, de un cod valoric, de un set de principii care sa defineasca felul in care functionam ca sistem. Ce e permis si ce nu.

Pana unde poate merge negocierea si de unde incolo incepe santajul, ce inseamna asocieri inspirate si ce monopol distructiv.

Imi place sa privesc partea plina a paharului. De aceea, cred ca a fost ceva bun in criza din 2009 – ne-a pus la incercare pe fiecare in parte, dar mai ales a ramas ca o proba de foc pentru industrie. Nu depinde decat de noi sa facem trecerea de la comportamentul de tip tribal, la cel de tip comunitar. Putem cel putin incerca.

Pe toti cei care cred ca e important sa jucam dupa regulile comunitatii, in spiritul unei cresteri sanatoase a contextului in care lucram zi de zi, ii invit sa se alature initiativei noastre: eleborarea primului cod de etica al industriei.