Cum ar fi facerea de bine. De cate ori ati avut senzatia ca faceti bine cu forta? Si nu ma refer la situatia in care o baba nu ar avea nevoie sa treaca strada si noi am trece-o fortat.
Vreau sa pomenesc acum despre acele situatii, des intalnite in marcomm-ul romanesc, cand nu e suficient sa ai solutia, ci trebuie sa i-o si torni pe gat omului in nevoie. Ba mai mult, asta dupa ce il vei fi imobilizat la pat, legat cu foile studiului de piata si in prezenta unui cor aprobator format din publicul tinta pe post de asistente.
Poate ca in cazul lor ierarhia este mai inalta iar lupta pe scara mai necrutatoare. Poate de aceea unii nu mai pot vedea binele propriu decat daca le jura Sfantul Petru ca nu e la misto. Ca e prea bine, dar e adevarat. Insa imi este greu sa vad cum in conditii aprige, scutul lor este moliciunea si cea mai buna lovitura eschiva (respect Parazitii).
In oricare din situatii, fie ca vor sa demonstreze, fie ca vor sa scape bazma curata mi se pare incredibil ca solutia aleasa este camuflajul ca poate scapa, nu-l vede nimeni. Eh, intr-o astfel de situatie se intampla sa aiba un sfatuitor bun.
Corect, nu intotdeauna. Dar exact cand se intampla, atunci opun optuzii cea mai mare rezistenta. Atunci iaurtul frige.
Atunci orice argument devine suspect (desi rupt de la sanul generos al logicii), atunci si consumatorul din al treilea rand de research si mai marii de la headquarter sufera de iluzie colectiva. Atunci totul miroase.
Cand astfel de momente clare precum un rasarit de soare in mijlocul noptii sunt contrazise, ma intreb cine o sa ramana ca instanta ultima. Ce instrumente sa gasim. Pentru ca, si daca vrea el, Clientul, neaparat sa se sinucida, tu nu poti sa il lasi. Chiar daca plateste. Eu asa am invatat.
Dar cine sa ne judece? Cine sa spuna – macar pentru adevarul istoric – unde se cuibarise dreptatea? Nu pentru ca am avea de hranit ego-urile vreunuia (o facem altfel), ci pentru ca poate puterea unui precedent de asemenea dimensiuni ar putea folosi in viitoare situatii de cumpana.
Ma gandesc, ar putea exista si o curte de arbitraj in marketing? Cu 24 de ore termen de solutionare. Si pedepse utile cum ar fi – implementarea imediata a campaniei, sau, daca Agentia se afla in eroare, refacerea gratuita a unei campanii noi. Sau mai bine ne trezim un pic toti si nu ajungem sa traim un viitor atat de complicat?
Crowdsourcingul presupune externalizarea unui serviciu, nu catre un contractor sau un colaborator, ci catre un grup de specialisti sau o comunitate, sub forma unei competitii.
Desi initial ne-am propus sa povestim primele 24 de ore ale Festivalului Eurobest, credeti-ma, urmatoarele 24 sunt mult mai interesante …
Obsesia nationala a romanilor, brandingul de tara, revine mai abitir ca oricand in atentie. De data aceasta, de la o voce pe care o asculta toata lumea cu sufletul la gura: Mugur Isarescu. Si nu vorbim aici doar de lumea din Romania.
Intr-un interviu acordat Strategic.ro, Smaranda Gabrielescu, Account Director la Publicis Events, agentia care an de an organizeaza Premiile TVmania, povesteste despre provocarile organizarii unui astfel de eveniment si experienta acumulata in toti acesti ani.
ROM, batonul de ciocolata cu o vechime de 46 de ani pe piata din Romania, a fost relansat cu un nou slogan: “The taste of coolness!” si o campanie de comunicare integrata care imprumuta din valorile “Visului american”. La 1 octombrie a fost anuntata si lansarea unui nou ambalaj ce presupunea inlocuirea drapelului cu steagul american.