Andrei Cohn: „Cine este Andrei Cohn?” nu este o intrebare la care sa pot sa raspund cu mai mult decat „Andrei Cohn”, alaturi de tot ce cred si stiu sau nu stiu ceilalti despre mine.
Razvan Capanescu: Un wanna be actor ajuns sa termine facultatea de drept pentru a face copywriting for a living. Altfel, un tip foarte pozitiv.
A. C.: Drumul meu catre publicitate a fost cumva banal. Tatal meu este grafician si am crescut intre postere pentru ministerul turismului, etichete de vinuri, ambalaje pentru rulmenti si ilustratii pentru vinilurile din copilaria mea.
Imi aduc aminte ca unul din posterele din camera mea era pentru Borsec si reprezenta un cavaler care in loc de scut avea capacul unei sticle de apa minerala. Headline-ul care pe vremea aia se chema titlu era; „ Une sante de fer” fiind probabil dedicat hotelurilor pline de parizieni veniti pe Croisetta din Mangalia.
Apoi am facut liceul de arte plastice, sectia de grafica, la facultate am facut un viraj prin sectia de pictura si apoi a trebuit sa-mi platesc intretinerea, fapt care m-a aruncat in bratele industriei de publicitate. Asta sa intamplat cred acum vreo 15 ani cand mi-am promis sa lucrez doar o vara.
R. C. : Nu mi-a placut discrepanta dintre ce invatasem in facultatea de drept si ce am gasit in sala de judecata. Iar de scris o faceam oricum din pasiune. Cand am descoperit ca as putea sa exercit un hobby si sa primesc bani mi s-a parut genial.
Ah, vazusem cand eram mic si un show tv pe o caseta video (din State) cu Patrick Duffy care prezenta „Funniest commercials”. Mai tarziu am invatat ca este si o stiinta si atunci m-a cucerit definitiv meseria asta.
A.C.: Probabil Cosmote-ul in ziua cand a venit la usa noastra sub forma unei pungi pline cu dvd-uri si casete Beta fara etichete, impreuna cu mostenirea defunctului Cosmorom.
R.C.: Trecerea de la senior copywriter la director de creatie. Era si un moment tulbure atunci si s-a intamplat mai intai sa fiu ales (prin vot secret, pe biletzele) de catre colegii de la Ogilvy. A fost magulitor dar si obligator.
Trecerea a fost destul de aspra, pentru ca a trebuit sa gasesc rapid o balanta intre opinia unui coleg de la creatie si aceea a unui manager responsabil.
It sucked. Apoi am deprins abilitati mai fine si o privire desteapta de ansamblu, avand sansa sa pot conversa cu doi colosi din industrie – Norman Berry si Neil French.
A.C.: Publicitatea apeleaza la mijloacele altor domenii si astfel mentorii mei nu sunt neaparat din publicitate. Publicitatea imprumuta de peste tot fara sa mai dea inapoi, si-si creeaza un patrimoniu din elemente care apartin altor lumi.
Descopar in fiecare zi maestri ai comunicarii de la care iau lectii in cele mai diverse locuri, de la Andy Warhol pana la Bahoi. Publicitatea facuta din publicitate este perfect inexpresiva pentru mine si de aceea am luat mai putine lectii de la publicitari.
Incerc sa imbogatesc lumea publicitatii cu lucruri vii, pe care le gasesc in alte zone. Cred foarte tare in documentarea libera cu abateri cat mai mari de la primele rezultate ale lui Google, pentru fiecare subiect la care lucrez.
R.C: Lansarea la apa in publicitate ca si copywriter mi-au facut-o Geo Culda si Bogdan Manea (Fozzie). Creativitate am furat ca meserie / apucatura cel mai bine de la gasca veche din Yama Studios (of, ce amintire).
Iar creative director am invatat cel mai bine sa fiu de la Paul Smith (Ogilvy EAME) si Neil French (la vremea aceea – Godfather Creative WWP – mi se pare ca avea si cartile de vizita asa).
A.C.: De ghinion.
R.C.: De talent, entuziasm si determinare. Dar nu la nivel de promisiune ci exersate, fie si la perete, pentru a putea arata unui om cu care ar da interviul ca uite, a pus pe hartie cate ceva.
A.C.: Creativul este o forma de artist acceptabila de catre niste oameni de marketing. Astfel, in esenta, cred ca ar trebui sa fie ziua unui artist, dar la servici, cu o agenda ceva mai riguroasa.
Adica plin de pasiune si interes pentru lucrurile la care lucreaza. Lucrurile nu stau asa si zilele creativilor sunt in cele mai multe cazuri mai sterpe decat ale doamnelor din chioscurile de bilete RATB.
R.C.: Tocmai pentru ca e creativ nu cred ca seamana prea tare cu ziua altui creativ. Dar exista cateva repere comune: incepe tarziu si se sfarseste tarziu, presupune de cateva ori pe saptamana o pereche de conversi si un tricou ponosit cu mesaj pricopsit. Si ne place.
Sistemul VisiScanner este un soft bazat pe inteligenta artificiala, care, analizand o imagine video, identifica sexul si varsta unei persoane.
Alarma suna de “6 sau 7 sau 8…” sau, mai bine spus, latra. Intr-adevar, am o alarma destul de dubioasa… cainele meu doar sta, pur si simplu. Mi-e destul de greu sa ma dau jos din pat dimineata, dar totul se mai insenineaza o data cu prima ceasca de cafea, laptele cu cereale, vitaminele si un dus… Nu sunt cel mai mare fan al bailor lungi.
Scenariile pesimiste despre online nu s-au adeverit. Dimpotriva, asistam la o veselie generala in care informatiile personale sunt impartasite cu tot mai putin discernamant.
A zburat pana la capatul lumii, a stat acolo aproape doi ani si apoi s-a intors. Si-a dat seama ca poate ajunge mai departe pe un val zbuciumat decat pe o mare linistita. Iar valul zbuciumat nu este pentru Liviu David altundeva decat in Romania.
Adaptarea pozitionarii internationale la piata din Romania si dezvoltarea strategiei de comunicare a brandului de bere Grolsch a fost realizata de agentiile Arsenoaiei & Matasel si Mercury360.