Accountule, ce te crizeaza in criza?

Adina Ruse, Account Director, Publicis Romania

De Adina Ruse – Account Director, Publicis Romania

Probabil ca asta e genul de topic pe care toata lumea si l-ar dori, intrucat la “start” ar incepe sa strige toate nenorocirile din industrie. Si nu sunt putine.

E destul de greu de zis ce te enerveaza cel mai mult in criza. Asta pentru ca, din pacate, desi ne-ar placea sa credem ca functionam pe principiul “criza reuseste sa scoata ce e mai bun din noi”, suntem de-abia la primul pas. Si ala tremurat.

Deci… ce ma enerveaza cel mai mult? Indecizia, domnilor! Sau cum vreti sa-i mai spuneti: sovaiala, nehotarare. Sub diverse forme si tradusa in felurite mesaje cunoscute voua: ” ne-am dori aceasta campanie, dar e criza si bugetele sunt limitate, insa poate la anul…”; “uaaau, super idee, exact ce ne-am dorit… stai, stai, ca aveti totusi cateva modificari minore la concept, nimic serios”; “avem nevoie repede de inca 3 directii pentru ca ce ne-ati dat nu e chiar pe brief”, “n-aveti un brief mai aspirational? ca sa putem livra si noi ceva”, “ deadline-ul ar fi putut fi extins, dar stiti ca e criza, hai sa actionam rapid”.

Si, evident, lista continua. O sa spuneti ca exemplele tin de taramul nehotararii … oricum ar fi, eu zic ca tot cu “ne-“ incepe cuvantul care le defineste.

Uneori, senzatia de saturare este vizibila. Uneori, uitam sa fim fermi si ne erijam in micii “indecisi”. De parca ar fi un trend. Motivul? Criza si panica pe care aceasta o raspandeste. Daca tot se spune ca in vremuri de restriste trebuie sa fim de doua ori mai atenti si sa nu luam decizii atat de usor, asta nu inseamna sa ne scufundam cu totii in marea de panica si nehotarare. Asta este, putem amana idei frumoase, brief-uri, campanii, feedback-uri…

Dar ne vom trezi in 2010. Si, la fereastra, ne va zambi frumos criza.
Va trebui atunci sa fim MAI eficienti si sa avem MAI MULT cultul deadline-ului. Bugetele poate ca nu vor mai fi de partea noastra si, cu toate astea, va trebui sa raportam.

Eu zic asa: haideti sa reinventam fermitatea si sa ne tinem cu dintii de ea. Asa cred ca s-ar rezolva mult mai multe lucruri meschine si s-ar putea face pasul catre ceea ce unii oameni destepti din afara numesc “post crisis management”.