Studiul european de monitorizare in domeniul comunicarii

Asociatia Europeana pentru Educatie si Cercetare in Relatii Publice (EUPRERA) si Asociatia Europeana a Directorilor in Comunicare (EACD) au dat publicitatii rezultatele studiului european anual de monitorizare in domeniul comunicarii.

Aflat la cea de-a patra editie anuala, studiul international a fost realizat in parteneriat cu revista Communication Director si a fost sponsorizat de compania de monitorizare a mass-media Infopaq si de Grayling.

Studiul a inclus 1.955 de participanti din 46 de tari si este, probabil, cel mai complet studiu realizat vreodata in domeniul relatiilor publice si al managementului comunicarii la nivel mondial.

Studiul a fost efectuat de un grup de profesori universitari din 11 tari, condus de Prof. Dr. Ansgar Zerfass, Germania.

Rezultatele sunt disponibile intr-un raport oferit gratuit (versiunea cu grafice, 122 pagini, format PDF) on-line, la adresa www.communicationmonitor.eu.

Principalele concluzii:

• Impactul recesiunii: 72% dintre respondenti au declarat ca, in perioada crizei economice, comunicarea a jucat un rol tot mai important in organizatia lor. Cu toate acestea, numai 22% au reusit sa isi consolideze resursele in comparatie cu alte departamente, in timp ce 37% au pierdut mai mult decat media. Studiul demonstreaza faptul ca stabilirea unei legaturi clare intre activitatile de comunicare si facilitarea proceselor de afaceri – in locul axarii pe consolidarea imaginii si a reputatiei – are un impact pozitiv asupra planificarii bugetelor.

• Gradul de satisfactie la locul de munca: In general, specialistii europeni in comunicare sunt multumiti de situatia locului lor de munca (69%), desi exista o diferenta considerabila intre regiuni. Cei mai multumiti sunt est-europenii (75%), iar cel mai putin multumiti sunt cei din sud (57%). Desi munca in domeniul relatiilor publice este considerata interesanta deoarece presupune indeplinirea unor sarcini variate si este apreciata de superiori, siguranta locului de munca, salariile si oportunitatile de cariera sunt limitate.

• Stiluri de conducere: specialistii in comunicare adepti ai unui stil de lidership participativ sunt mai multumiti si au o mai mare influenta in cadrul organizatiilor lor decat practicienii care folosesc stilul de lidership tranzactional sau transformational. Stilul de conducere participativ ii caracterizeaza pe superiorii care fac apel la idealuri si viziuni sau formuleaza provocari si incurajeaza procesul de luare a deciziilor impreuna, in cadrul echipelor.

• Indicatori de excelenta: relatiile bune cu factorii relevanti pentru companie, abilitatea de a mobiliza oamenii si implicarea in mod oficial in procesul de management sunt primele trei caracteristici care definesc un departament de comunicare excelent, conform perceptiei respondentilor.

• Dezvoltarea disciplinelor si a canalelor de comunicare: comunicarea corporativa este considerata in continuare cel mai important domeniu al profesiei, urmata de comunicarea de brand. Comunicarea on-line, relatiile cu presa online si mediile de socializare au castigat o importanta enorma incepand cu anul 2009 si se preconizeaza o continuare a acestei tendinte.

• Comunicarea prin retele sociale: aproape unul din doi specialisti europeni in comunicare (45%) considera ca, in prezent, comunitatile on-line reprezinta un canal important pentru relatiile publice, in timp ce numai 26% au incredere in Twitter si 17% in Wikis. Previziunile cu privire la orice platforma de socializare online sunt pozitive, retele cu continut video situandu-se pe primul loc. In pofida acestei perspective, numarul organizatiilor care au inceput deja sa stabileasca anumite linii directoare de lucru in acest domeniu, cum ar fi un set de reguli de actiune in social media, este relativ redus.

• Previziuni pentru viitor: pentru prima oara a fost posibila efectuarea de analize secventiale si compararea rezultatelor acestui an cu previziunile pentru viitor din editiile anterioare ale aceluiasi studiu. In mod evident, specialistii in comunicare tind sa supraestimeze evolutia disciplinelor si a canalelor de comunicare. De exemplu, s-a preconizat o scadere cu 9,5% a importantei relatiilor cu presa scrisa intre 2007 si 2010; de fapt, s-a inregistrat o crestere de 5,2%. S-a crezut ca importanta retelelor de socializare va creste cu 41,4%, insa aceasta crestere a fost doar de 15,2%. Cu toate acestea, trecerea generala spre un mediu de comunicare mai interactiv este foarte clara.