Spunea Claudia intr-un editorial acum ceva vreme ca e bizar, ca om de agentie, sa fii in postura de client. La Olimpiadele Comunicarii suntem, o data pe an, in postura a … 13 clienti.
Si toate prezentarile se intampla intr-o buna dupa amiaza in care stii clar ca nu te misti de pe scaun si ca ai responsabilitate asupra proiectelor muncite cu pasiune de studenti chiar in prag de sesiune si pe vremea asta, cand numai de powerpoint-uri nu-ti arde.
Am stat ieri alaturi de colegii de breasla cinci ore pentru spectacolul celor 13 finalisti la proba de relatii publice. Ca tutore, experienta mea a fost si mai apropiata de cea din viata reala, pentru ca mai avusesem doua sesiuni de debriefing cu echipele pana la finala.
Nu voi comenta prezentarile si nici rezultatele – pe care nimeni nu le va sti pana la petrecerea de vineri – dar voi comenta lucrurile care se vad, in ciuda faptului ca ele sunt… invizibile. Si nu ma voi referi aici numai la acest an, ci si la cei precedenti.
Se vede cand brieful e bun si problema specifica. Prezentarea se leaga, ideile se aduna, planul capata coerenta si poti urmari cu usurinta, din banca’ntai drumul de la problema la solutie.
Se vede cand clientul coopereaza – premisele campaniei sunt bogate, datele de cercetare abunda, publicul e cunoscut in detaliu si mai usor de segmentat, insight-urile iti sar in ochi si te ghideaza catre tactici.
Se vede cand clientul nu coopereaza – brieful e lapidar, discutiile intermediare lipsesc, cheful se taie si de o parte si de alta, rezultatul final e slab si parca, nu de acolo, indiferent cat ar compensa echipa prin entuziasm indiferenta clientului.
Se vede cand brieful e imposibil – daca agentia are curaj, si am vazut si asta in trecut, la echipe care au urcat pe podium, premisele idealiste de la client sunt inlocuite cu date de cercetare proprii, iar solutiile raspund la situatia concreta, chiar daca nu raspund la asteptarile clientului.
In cazuri din astea rasuflu usurata ca nu sunt client, sper ca, daca as fi, n-as fi asa, si punctez in plus agentia. Curajul e atat de greu de gasit! Daca agentia n-are curaj, se vede clar ca nu poti lupta pentru cauze pierdute de la bun inceput… Pierde si agentia, pierde si clientul.
Se vede cand in echipa exista staruri. Cateodata e bine, cateodata nu e bine. Depinde de calitatile de star ale respectivului sau respectivei. Un star poate propulsa echipa pe podium.
Dar echipa trebuie sa-si asume, la randul sau, ca n-ar fi castigat fara el/ea (lucru care e dificil!) si ca starul nu e un team player niciodata.
Se vede cand cartile s-au tocit prea tare – avem concepte pompoase la tot pasul, limbajul se lemnifica, scheme simple au nume complicate si, daca treci de suprafata (ceea ce e simplu), nu ramai cu mare lucru.
Se vede cand nu s-a asternut praful pe carti. Ci cercetarea si planificarea s-au facut cu cartea alaturi. Solutiile sunt mai mult decat inspirate sau norocoase, au substanta, pun degetul pe rana, au structura si claritate.
Nu sunt mingi colorate cu care jonglam spre deliciul audientei, ci sunt fezabile, sunt idei pe care, daca nu le-am avut pana acum pentru clientii nostri, atunci le-am cumpara si le-am folosi.
Se mai vad multe alte lucruri, dar cred ca aveti si altceva de facut decat sa mai parcurgeti inca un ecran de computer citindu-le acum.
Merita sa fii client de 13 ori, sa-ti treaca intr-o dupa amiaza prin fata ochilor o noua generatie de colegi. Merita sa-i angajezi pe cei cu care rezonezi.
Dupa cum, din perspectiva lor, merita sa-ti mai bati un cui in talpa inainte de sesiune si sa gandesti solutii de comunicare pentru clienti reali, in avanpremiera debutului in cariera.
Felicitari celor care vor fi anuntati vineri si bafta tuturor celorlalti, de la celelalte probe.
Sistemul VisiScanner este un soft bazat pe inteligenta artificiala, care, analizand o imagine video, identifica sexul si varsta unei persoane.
Alarma suna de “6 sau 7 sau 8…” sau, mai bine spus, latra. Intr-adevar, am o alarma destul de dubioasa… cainele meu doar sta, pur si simplu. Mi-e destul de greu sa ma dau jos din pat dimineata, dar totul se mai insenineaza o data cu prima ceasca de cafea, laptele cu cereale, vitaminele si un dus… Nu sunt cel mai mare fan al bailor lungi.
Scenariile pesimiste despre online nu s-au adeverit. Dimpotriva, asistam la o veselie generala in care informatiile personale sunt impartasite cu tot mai putin discernamant.
A zburat pana la capatul lumii, a stat acolo aproape doi ani si apoi s-a intors. Si-a dat seama ca poate ajunge mai departe pe un val zbuciumat decat pe o mare linistita. Iar valul zbuciumat nu este pentru Liviu David altundeva decat in Romania.
Adaptarea pozitionarii internationale la piata din Romania si dezvoltarea strategiei de comunicare a brandului de bere Grolsch a fost realizata de agentiile Arsenoaiei & Matasel si Mercury360.
Magda Mihaila
20.05.2009 02:29
Chiar daca brieful nostru nu a fost imposibil, a fost special. Presiunea pe care am avut-o insa atunci cand lucram a fost aceea a asteptarilor. Stiam ca cei de la Coca Cola vor sa faca si in realitate o astfel de campanie, la ambele tutortae am auzit ca avem un brief foarte fain. Surpriza a fost reactia foarte pozitiva a clientului. Acum, chiar daca imi doresc sa fim si pe podium, sunt multumita ca am rezolvat brieful mai bine decat ne asteptam atunci cand am fost la tragerea la sorti.
Flo
20.05.2009 16:31
Cartile prea tocit fac ravagii in toate domeniile. Omoara inovaţia. Şi de fapt nu cărţile-s de vină, ci frica de schimbare şi plafonarea în trecut.
Diana Tigau
20.05.2009 22:05
Chiar daca anul trecut firma Impact a dat un brief relativ asemanator ca si concept, de la targetul tanar de anul trecut (18-24) ne-am mutat la target de 25-45. A fost o provocare pentru noi, am facut o campanie de PR care se poate implementa si ne-a placut foarte mult ce a iesit.