Opt tendinte din industria media in 2010

Recesiunea globala si digitalizarea reprezinta principalele provocari cu care se confrunta companiile de media, se arata in cel mai recent raport realizat de grupul specializat in tehnologie, media si telecomunicatii (TMT) din cadrul Deloitte.

Previziunile publicate de Deloitte au la baza opiniile companiilor si expertilor, contributiile celor 7.000 de parteneri si seniori specializati din cadrul firmelor membre Deloitte Touche Tohmatsu, precum si discutii cu analisti financiari, analisti specializati si diverse organizatii de profil. Rezultatul este un ghid complex despre tendintele la care ne putem astepta in acest an si in anii care vor urma, ce ofera astfel liderilor din industrie premiza corecta pentru elaborarea unei strategii solide si pe termen lung”, spune Ahmed Hassan, Partener si lider TMT in cadrul Deloitte Balcani.

Tinand cont ca industria locala este inca in dezvoltare, dar si pe fondul anumitor caracteristici ale pietei romanesti, o parte dintre previziunile globale enumerate in raport nu se aplica. Totusi, avand in vedere ritmul rapid cu care aceasta industrie a avansat in ultimii ani, companiile de media trebuie sa fie la curent cu realitatea de la nivel global si sa anticipeze viitorul, pentru a-si mentine pozitia pe o piata atat de competitiva”, a declarat Andreea Zoescu, Audit Manager in cadrul Deloitte Romania.

Principalele previziuni Deloitte privind industria media globala in 2010:

1. Consumul linear: programele de televiziune si de radio isi mentin suprematia

In 2010, majoritatea continutului video si audio va fi consumat in mod linear (adica in baza programelor stabilite de institutiile media de profil). Peste 90% din continutul televizat si peste 80% din cel audio va fi accesat prin intermediul canalelor traditionale.

Mai mult, acest tip de consum ar putea chiar sa creasca in cursul anului. In general vorbind, achizitia de noi echipamente TV sau lansarea de noi servicii, precum sistemul high-definition (HD) sau canalele de filme, incurajeaza cresterea consumului. Vanzarile de televizoare noi s-au mentinut la un nivel relativ ridicat in tarile in curs de dezvoltare, unde progresul televiziunii este evident, pe fondul unei cresteri considerabile a veniturilor din publicitate. In multe state, rata de penetrare a sistemelor HD creste in ritm constant.

2. Orientarea spre publicitatea online: tendinta continua, chiar daca este mai selectiva

Bugetele aferente publicitatii online sunt estimate sa creasca in valoare si intr-un ritm mult mai alert decat restul pietei de publicitate. Chiar daca recesiunea a afectat si acest segment, provocand o scadere de 5% a veniturilor anul trecut, declinul este mult mai mic decat cel inregistrat de orice alta categorie de publicitate. Cu alte cuvinte, chiar daca mediul online a avut o crestere negativa, cota sa de piata continua sa creasca. Potrivit estimarilor, publicitatea online isi va majora ponderea in industria de profil de la aproximativ 10% in 2009, la 15% la sfarsitul lui 2011.

Performanta din prima jumatate a anului trecut arata ca pietele media traditionale cel mai vulnerabile in fata online-ului sunt revistele si ziarele, urmate de radio si de segmentul outdoor. Televiziunea pare sa reziste cel mai bine in fata acestei tendinte.

Exista riscul ca ofensiva online sa afecteze modelul traditional de publicitate, ceea ce poate atrage o reducere abrupta si permanenta a veniturilor si a marjelor. In acest caz, intregul ecosistem de publicitate si promovare trebuie sa se consolideze, sa controleze costurile intr-un mod mai agresiv si sa identifice noi modele de afaceri.

3. Dispozitivele eReaders reprezinta o nisa importanta de piata, iar cartile in varianta electronica „dispar” de pe rafturile virtuale

In acest an, vanzarile de dispozitive eReader sunt estimate sa ajunga la cinci milioane de unitati pe plan global. In acelasi timp, vanzarile de carti in varianta electronica (eBooks) ar putea ajunge la 100 de milioane de exemplare. Din ce in ce mai multe astfel de carti sunt citite cu ajutorul altor dispozitive, in detrimentul celor de tip eReader – calculatoare personale, netbook-uri, telefoane smart sau dispozitive netTabs.

Succesul cartilor in varianta electronica reprezinta o provocare atat pentru scriitori, cat si pentru casele de editura. Desi ele sunt usor de achizitionat, pretul mic pentru o astfel de carte indica o schimbare a modelului economic.

Preturile mici nu reprezinta o noutate pentru edituri, dar astfel de practici au fost pana acum rezervate pentru un numar redus de carti, si nu pentru sute de mii de titluri. Probabil ca industria va avea nevoie de un nou model de distributie a veniturilor.

4. Industria de print contraataca prin optiuni de plata online

Dezbatarea privind accesul la continutul online contra-cost poate continua si in 2010, insa sansele ca revistele si ziarele sa concretizeze aceste discutii in actiuni sau rezultate reale sunt mici. Doar o mica pondere dintre publicatiile lumii ar putea implementa astfel de modele, si mult mai putine ar putea obtine profit in acest fel. Exista posibilitatea ca unele initiative online contra-cost sa obtina un succes important, dar ele se vor dovedi de fapt exceptia care va confirma regula. Pe scurt, veniturile aferente activitatii online vor proveni in continuare din publicitate. Utilizatorii online ar putea fi dispusi sa plateasca, dar numai pentru un continut suficient de bun.

Practica de a pune la dispozitie intreaga publicatie online si in mod gratuit pare sa accelereze declinul numarului de abonati la varianta tiparita a publicatiilor. Este de asteptat ca industria sa genereze un mix de modele motivat (in majoritatea cazurilor) nu de veniturile generate, ci de nevoia de a atenua aceasta canibalizare continua a abonatilor existenti pentru versiunea tiparita.

Cea mai importanta strategie se va concentra probabil pe efortul continuu de retentie a cat mai multor abonati la varianta tiparita, in speranta unei redresari a pietei de publicitate aferenta.

5. Canalul TV si Internetul se completeaza unul pe celalalt, dar nu neaparat pe acelasi ecran

Eforturile de convergenta ale celor mai mari platforme de distributie media – Internetul si televiziunea – se vor intensifica in acest an. Principalii agenti ai acestei fuziuni vor fi mai degraba utilizatorul, producatorul de continut si publicitarii, decat un dispozitiv integrat.

Publicitatea va fi unul dintre cei mai importanti beneficiari ai utilizarii simultane a Internetului si televiziunii. Valoarea pietei de publicitate difuzata pe televizor este estimata la 180 de miliarde de dolari la nivel global, in 2010, in timp ce publicitatea online ar putea ajunge la 63 de miliarde de dolari.

Studiile au aratat ca utilizarea combinata a canalelor online si TV poate genera cu 47% mai mult interes pentru un brand decat daca cele doua canale sunt folosite in mod separat. Spoturile publicitare difuzate pe televizor pot redirectiona imediat utilizatorii spre site-urile aferente; in acest fel, un produs vizualizat in cadrul unei pauze publicitare poate fi achizitionat chiar inainte ca programul sa fie reluat.

6. Serviciile muzicale urca “in clasamente”

Chiar daca in general cererea pe piata muzicii se mentine solida si la scara larga, CD-ul nu mai reprezinta un instrument de crestere, ci mai degraba un produs care prezinta interes doar pentru colectionari. Drept rezultat, serviciile muzicale premium pe baza de abonament au devenit alternativa complementara si pozitiva.

Astfel de servicii ar putea genera in sfarsit beneficii semnificative, in acest an, in conditiile in care numarul abonatilor – fara a lua in calcul persoanele care doar se inregistreaza – este estimat sa depaseasca in premiera zece milioane.

Accesul online si offline prin intermediul telefoanelor mobile sau a altordispozitive media portabile la toate marile platforme ar putea stimula dezvoltarea acestor servicii.

7. Piata Video-on-Demand demareaza cu ajutorul… automatelor

In plina revolutie digitala globala, o serie de tehnologii mai vechi par sa revina in forta. De exemplu, la mai bine de un secol de cand au fost inventate, automatele clasice pot aduce in continuare valoare pe segmentul distributiei de DVD-uri. Potrivit raportului Deloitte, volumul si valoarea DVD-urilor distribuite prin intermediul automatelor se va dubla in acest an, in mare parte datorita cresterii capacitatii. Succesul acestui model de distributie este determinat de pretul mic si de modul simplu de utilizare.

Automatele pot fi asezate in locatii cu trafic pietonal ridicat, cum ar fi restaurantele fast food, magazinele alimentare sau statiile de metrou. Cu cat numarul automatelor este mai mare, cu atat numarul locatiilor de unde pot fi inchiriate si returnate DVD-uri creste.

8. Un pas inapoi si doi inainte pentru televiziunea 3D

Succesul de anul trecut al cinematografiei 3D a generat asteptari ridicate pentru un salt similar si in televiziune, in 2010.

Anul acesta poate fi marcat de o serie de premiere semnificative pentru televiziunea 3D, inclusiv lansarea primelor canale de televiziune 3D in Europa si America de Nord, a primelor televizoare sau a camerelor 3D.

Chiar si asa, debutul va fi ingreunat de provocari substantiale. Tehnologia 3D are un potential important de crestere a veniturilor in televiziune, insa numarul de abonati, veniturile aferente abonamentelor sau vanzarii de echipamente, precum si continutul disponibil ar putea fi neglijabile pana la sfarsitul anului. O mare pondere din provocarile initiale va fi cauzata de confuzia consumatorilor, obstacolul principal fiind lipsa unui standard TV 3D unic. Astfel, unul dintre obiectivele cheie imediate ar trebui sa fie stabilirea si promovarea unei singure definitii a televiziunii 3D.

Studiul poate fi descarcat aici.

Extra info

Grupul de profesionisti specializati in tehnologie, media si telecomunicatii (TMT) din cadrul Deloitte Touche Tohmatsu (DTT) este alcatuit din departamentele TMT ale numeroaselor firme membre DTT. El include peste 7.000 de parteneri si profesionisti seniori din lumea intreaga, care ajuta clientii sa evalueze aspecte complexe, sa identifice noi abordari in situatii dificile si sa implementeze solutii practice.

Deloitte detine echipe specializate TMT in 45 de locatii pe continentele americane, regiunea EMEA si Asia Pacific. Firmele membre DTT ofera servicii unui procent de 92% dintre companiile TMT incluse in Fortune Global 500.