Una dintre intensele dramedii din lumea marketingului si a publicitatii mi s-a parut intotdeauna lunga epopee a reclamelor, durerosul lor drum de la idee la executie, de la imaginatia creativului la creierul si inima consumatorului.
E un parcurs presarat cu obstacole, cu stopuri si intoarceri din drum, cu reveniri si victorii, cu prejudecati si pareri, cu remarci pertinente si rasfaturi, cu zambete si frustari.
Si cu multi eroi, cu multi judecatori, ce, in acest proces, se implica, se amesteca, se responsabilizeaza: directorul de creatie, strategul, omul de client service, omul de marketing si seful lui si desigur destinatia finala – regele – consumator.
Nu despre acest parcurs tragicomic si etapele lui in detaliu as vrea sa vorbesc azi (desi cu groase tuse de umor ar merita un pic de atentie in acest hiperspatiu), ci despre cum faptul ca, de multe ori in acest proces, ne purtam schizofrenic, pe durata lui avem cerinte si judecati diverse, contrarii sau disjuncte. De fapt avem un dublu standard.
La ce ma refer? Pai sa incepe cu sfarsitul – cu consumatorul. Cand pre-testam publicitatea, sau o post – evaluam, avem criterii clare, intrebari directe pe care le adresam in cercetare. Standard. Stim pe de rost mantra unui brand si a unei comunicari de success (claritate, diferenta, memorabilitate, credibilitate, prospetime etc) si o transpunem frumos, lin si profesionist in intrebarile de chestionar. Nu pregetam sa intrebam consumatorul:
(las deoparte intrebarea mult hulita si des intalnita – “ce va place si ce nu” – subiectul altei dezbateri)
Oare auzim in conversatiile premergatoare acestei etape aceleasi intrebari? Avem aceeasi gandire judicioasa, obiectiva atunci cand contemplam boardurile colorate, prezentate cu aplomb? Parca mai degraba ne rasuna in urechi:
Parca alta asezare, nu? Parca alt standard. De ce rugam consumatorul sa ne judece munca intr-un fel, cand noi o filtram, cenzuram si aprobam dupa alte criterii inaintea lui? Sa ne aducem aminte pe tot acest parcurs brandurile si comunicarea lor nu sunt ale noastre si ale colegilor nostri, ci apartin consumatorului, ratiunii dar mai ales simtirii lui. Si in postura noastra responsabila ar trebui sa avem aceleasi standard de evaluare, cel strategic si obiectiv. Si nu cel emotional individualist, rasfatat si personal.
Sa incercam sa judecam rezultatul si nu calea pe care ajungem acolo. Sa vedem padurea de detalii. Desigur. Cu incredere si curaj. Cu multumiri celor care nu se regasesc in aceasta poveste. Celor cu un singur standard.
Crowdsourcingul presupune externalizarea unui serviciu, nu catre un contractor sau un colaborator, ci catre un grup de specialisti sau o comunitate, sub forma unei competitii.
Desi initial ne-am propus sa povestim primele 24 de ore ale Festivalului Eurobest, credeti-ma, urmatoarele 24 sunt mult mai interesante …
Obsesia nationala a romanilor, brandingul de tara, revine mai abitir ca oricand in atentie. De data aceasta, de la o voce pe care o asculta toata lumea cu sufletul la gura: Mugur Isarescu. Si nu vorbim aici doar de lumea din Romania.
Intr-un interviu acordat Strategic.ro, Smaranda Gabrielescu, Account Director la Publicis Events, agentia care an de an organizeaza Premiile TVmania, povesteste despre provocarile organizarii unui astfel de eveniment si experienta acumulata in toti acesti ani.
ROM, batonul de ciocolata cu o vechime de 46 de ani pe piata din Romania, a fost relansat cu un nou slogan: “The taste of coolness!” si o campanie de comunicare integrata care imprumuta din valorile “Visului american”. La 1 octombrie a fost anuntata si lansarea unui nou ambalaj ce presupunea inlocuirea drapelului cu steagul american.