Doua tehnici grozave de brainstorming

Nu cred sa existe agentie de publicitate care sa foloseasca brainstorming-ul, dimpotriva. Primele mentionari ale acestei metode au aparut in jurul anilor 1930, dar Alex Faicknez Osborn este cel care a popularizat conceptul, prin cartea sa, “Imaginatia aplicata”, publicata in 1953.

Alex Osborn este unul dintre cei patru creatori ai agentiei de publicitate BBDO. Dintre cei patru, Osborne este cel care s-a remarcat ca si autor a numeroase carti, dar si ca fondator al Fundatiei Educatia Creativa.

Si noi, ca toata lumea, folosim brainstorming-ul ca tehnica de stimulare a creativitatii in cadrul unui grup. Mai mult, pentru ca nu trece saptamana fara unul, am cautat tehnici noi, pe care vreau sa vi le impartasesc. Mi se par extrem de utile si interesante.

1. Tehnica Brainwriting

Brainwriting-ul ofera tuturor posibilitati egale de a participa si le permite membrilor grupului sa gandeasca fara blocaje, fara sa apara consensul dat la adeziunea unei anumite idei, inainte de considerarea tuturor idei posibile.

Iata care sunt etapele:

•Toti membrii grupului stau la la o masa, cu o foaie de hartie in fata. Pe aceasta, ei trebuie sa scrie obiectivul sesiunii de brainstorming, pentru a-l avea mereu in vedere.

• Fiecare are le dispozitie cateva minute pentru a nota trei idei. Acestea trebuie sa fie in forma bruta, nu editate sau detaliate pentru identificarea unei forme perfecte. In acest timp, nu sunt permise discutiile intre participanti.

• Dupa acest timp dedicat, se trece la runda numarul doi. Moderatorul strange foile, le amesteca si apoi le va reoferi participantilor in mod aleator. Fiecare trebuie sa genereze inca trei idei, pornind de la ideile deja scrise pe foaia primita.

• Moderatorul decide cate astfel de runde sunt, in functie de complexitatea subiectului abordat.

• Dupa ce toate rundele s-au finalizat, moderatorul strange foile si scrie toate ideile pe flipchart astfel incat toti sa le poata vedea.

Apoi se incepe dezbaterea acestora.

Tehnica are cateva beneficii importante:

- Pentru ca nu exista discutii in jurul unei idei initiale, participantii nu sunt deloc influentati. Ei pot sa genereze orice idei doresc.

- Pe de alta parte, toti membri grupului au aceleasi sanse de a-si expune ideile.

- Mai mult, foile sunt anonime si distribuite aleatoriu, astfel incat nimeni nu stie ce a scris sau pe ce idee construieste, deci nu pot fi influentati de ceilalti.

- Apoi, posibilitatea de a lucra pe baza unor idei existente aduce beneficiul unui mod de lucru mai concentrat, dar si mai creativ.

2. Tehnica Reverse Brainstorming

Aceasta tehnica are un alt punct de pornire. In loc sa intrebam “Cum rezolv problema”, vom intreba “Ce a cauzat problema”, in loc de “Cum pot obtine aceste rezultate”, ne vom gandi la cum sa obtinem efectul opus.

Etapele acestei tehnici sunt:

• Identificarea corecta a problemei, scrierea sa.

• Inversarea problemei, prin intrebarile opuse expuse mai sus.

• Brainstormingul se va concentra pe problema inversa, tocmai pentru a genera solutii opuse. La fel ca la un brainstorming traditional, ideile trebuie sa curga natural, fara respingerea niciunei in prima etapa.

• Dupa ce au fost obtinute ideile dorite pentru a rezolva problema inversa, tot mecanismul se va intoarce. Astfel, solutiile si ideile se vor citi in sens invers.

Ideile nu se mai genereaza pornind de la problema reala, ci de la interpretarea ideilor opuse in contextul solutionarii problemei.

Aceasta tehnica se foloseste pentru situatiile dificile, care, aparent, nu mai au solutie, pentru ca toate ideile au fost deja aplicate. In aceasta tehnica, fiecare aspect al solutiei inverse trebuie atent discutat. Ce aduce in plus aceasta abordare este zona amuzanta: imposibil ca, discutand exact invers, oamenii sa nu se amuze si sa nu devina mai creativi. Practic, isi imagineaza ca ar pune in practica exact opusul solutiilor pe care le-au incercat, nu au functionat suficient de bine si care au fost un motiv de stres.

Din experienta, recomand brainstorming-ul ca o metoda deosebit de utila, ce valorifica contributia individuala a participantilor, oferind solutii pentru intregul grup. Amuzant si dinamic, brainstorming-ul poate fi considerat si o varianta miniaturala a team-buildingului, dar si o modalitate excelenta de invatare experientiala.