2009 – anul in care online-ul local intra in sfera internationala?

Strategic: Crezi ca brandurile romanesti au inteles ca si mediul online are un impact semnificativ in acest sens?

R.P.: Cred ca incepem sa vedem inceputurile acestei intelegeri. In momentul in care am intrat in industrie, colegii de breasla (clienti si agentii in egala masura) gaseau ideea de interactive a fi cel mult amuzanta. Interactive-ul era conceput ca dimensiunea distractiva si relativ inutila a comunicarii.

In doar cativa ani, am trecut de la a trebui sa convingem marketerii sa investeasca in online la a trebui sa ii convingem sa faca asta in mod adecvat, pliat pe obiectivele si strategia generala a brandului.

Desi tendinta dominanta este de a solicita online ca si „garnitura” in pitch-uri, am observat aparitia a din ce in ce mai multe pitch-uri exclusiv pentru online in ultimii doi ani.

Dincolo de orice indoiala, nivelul de interes este in crestere si consider ca va creste exponential in 2009, pe masura ce marketerii se orienteaza din ce in ce mai mult spre eficienta.

Strategic: Consideri ca trasaturile culturale specifice Balcanilor explica succesul anumitor marci in aceasta zona? Altfel spus, crezi in marketingul cultural?

R.P.: Categoric. Marketingul cultural poate fi dovedit ca si concept cheie printr-o varietate de exemple.

Spre exemplu, produsele FMCG au formule si strategii diferite pentru tari diferite. Ganditi-va doar la portofoliul P&G sau Unilever.

Dintr-un alt punct de vedere, inchipuiti-va cum ar fi sa traducem campania „Got milk?” in romana. Eu una nu vad o cale facila de a realiza asta fara a pierde din vedere mesajul central al campaniei. In plus, nu cred ca aceasta campanie este aplicabila pentru Romania, la fel cum nu a fost aplicabila in America Latina, unde a fost receptata ca fiind profund ofensiva.

Retele globale apeleaza cel mai adesea la talente locale pentru a construi agentii si campanii. Companiile multinationale aplica drept practica aproape standard localizarea (nu doar traducerea) campaniilor la standardele si asteptarile culturale locale.

Analiza marketingului cultural a ajuns intr-un punct atat de avansat incat studiile demonstreaza ca diferentele cultural sunt atat de profunde incat persoane din diferite culturi receptioneaza diferit anumite parti dintr-o reclama.

Un studiu publicat in martie in “Journal of Personality and Social Psychology ” demonstreaza ca persoanele crescute intr-o cultura vestica izoleaza subiectul central dintr-o imagine. Spre deosebire de ei, asiaticii vor remarca aceeasi imagine in ansamblul sau si nu prin prisma elementelor componente.

Astfel de diferente culturale au fost de asemenea identificate in studii realizate de catre  Stony Brook University, Massachusetts Institute of Technology (MIT) si Stanford.

In pofida globalizarii, marketingul cultural este o realitate care nu trebuie ignorata.