Si in acelasi timp sa fac o comparatie cu ce-am inscris de-a lungul timpului sau cu cazurile castigatoare in alti ani, publicate in Romania sau in alte parti ale lumii.

La fel de sincer recunosc ca in prima zi, nivelul a fost mult sub asteptarile mele, lucru care m-a determinat sa scriu acest material, asteptand insa sa se termine procesul de jurizare pentru a nu influenta pe nimeni.

Asta pentru ca am vazut cazuri care nu aveau ce cauta acolo, cazuri care fie intentionat fie din nestiinta incercau sa influenteze decizia, cazuri care m-au facut sa rad ironic sau care m-au enervat, dar care m-au facut sa-mi dau seama ca s-a vorbit foarte mult despre cum sa (nu) influentezi decizia juriului si foarte putin despre cum ar trebui sa arate un caz bun.

Si ca poate ca in loc sa ne preocupam de presupuse tentative de frauda sau de educarea juriului, ar trebui sa ne procupam mai mult de partea constructiva, sa vorbim mai mult de ce ar trebui sa se gaseasca intr-un caz de Effie, nu ce ar trebui sanctionat.

In plus, vreau sa plec de la premisa (poate usor optimista) ca odata cu trecerea anilor juriul nu mai e asa usor de pacalit si ca atare n-o sa vorbesc despre trick-uri de completare a unui caz (parte oricum acoperita de initiativa APG Romania), ci doar despre cum ar trebui scris unul, bazat pe cateva dintre lucrurile care m-au deranjat in unele cazuri pe care le-am jurizat.

Despre cum ar trebui abordata criza, despre strategii sau lipsa lor, despre cat de important e sa faci ceva in perioada de criza, nu sa stai pe margine sa treaca furtuna sau, si mai rau, sa bagi capul in nisip ca strutul.

De cele mai multe ori astfel de cometarii veneau fie dinspre agentiile de publicitate, fie dinspre oameni de marketing cu un portofoliu zdravan de rezultate la subrat. Teoretic, lucruri cu substanta, dar de multe ori intampinate cu comentarii de genul: “sa faceti pe banii vostri asa”.

Si uite asa trece usor neobservata o uriasa oportunitate de marketing, mai ales pentru brandurile romanesti. Da, am zis oportunitate, iar ea exista cu conditia sa ai un pic de curaj, si sa-ti respecti consumatorii. Si sa planifici foarte bine ce vrei sa faci.

De altfel, brandurile romanesti care au investit intr-o constructie solida si coerenta din timp, care si-au impus pozitia pe piata, au toate sansele sa-si consolideze aceasta pozitie in perioada crizei.

Sa luam de exemplu industria berii: pana nu demult un nume germanic reprezenta o garantie a calitatii. Lucru schimbat in ultimii ani de Timisoreana in urma unei investitii constante in constructia de brand si in respectarea calitatii, implicit a consumatorilor.

Iar pentru ca asta sa se intample, nu a fost nevoie decat de cele mentionate mai devreme: putin curaj, cat sa alegi sa cresti un brand romanesc intr-o piata dominata de nume germanice, intr-o perioada in care romanilor le mirosea urat aproape orice suna prea romaneste; consistent (daca nu chiar incapatanare) in comunicare, si nu in ultimul rand o atentie sporita pentru calitatea berii.

Urmarea acestor lucruri a fost o ascensiune rapida, Timisoreana ajungand lider de piata in mai putin de doi ani intr-o piata extrem de dinamica, o piata in care nu e deloc usor sa castigi un punct de share. Insa partea cea mai importanta este aceea ca odata ajunsa lider, acele lucruri care au dus la succes nu s-au schimbat, dimpotriva.

Iar asta a avut ca efect consolidarea pozitiei obtinute, iar in momentul in care criza a devenit evidenta, Timisoreana a reusit sa castige cota de piata, in timp ce concurentii directi pierdeau.

Spun asta nu pentru a scoate in evidenta brandul pentru care lucrez, ci pentru ca am incredere in puterea exemplului. Si cred ca e mult mai folositor sa spui ca planificarea, fie ea de marketing sau comunicare, da roade in perioade de criza, ilustrand cu exemple.

Eusediu Margasoiu spunea la un moment dat, la o conferinta IAA pe tema crizei, ca, pana nu demult, chiar daca trageai de la sold, tot impuscai ceva. Ei bine, criza a schimbat lucrurile si oricat de cinic ar suna, un pic de triere nu strica.

Lucrul ce se va vedea si la Effie-ul de anul acesta, unde IAA-ul se astepta la un numar de inscrieri cu aproximativ 30% mai mic decat anul trecut.

In concluzie, cred in criza ca oportunitate, in special in cazul brandurilor romanesti sustinute de un produs bun si o posibila asociere pozitiva cu ceea ce inseamna romanesc. Timisoreana, Dero, Napolact, Poiana Negri sau Matache Macelarul sunt doar cateva exemple.