Simona Lazar

Inca nu imi vine sa cred ca nu mai sunt la Cannes. Cu o oarecare disperare mocnita, caut insistent frunze de palmier pe sub biroul meu monocrom si incerc sa deslusesc sunetul valurilor printre zumzetul calculatoarelor.

Totul in zadar, bineinteles. Cand ma gandesc la festival, am fluturi in stomac. E un sentiment asemanator cu indragosteala.

Am aterizat de cateva ore si deja m-a luat un dor teribil. Ma gandesc cat de mult timp a mai ramas pana la festivalul de anul viitor si imi tot trec prin cap diverse strategii pe care trebuie sa le aplic pentru a-mi asigura prezenta si atunci. Pentru ca in momentul asta imi este foarte clar ca indragosteala mea e cu caracter permanent si trebuie hranita anual cu niste zile de festival.

Mi-e dor de oamenii care se pozau obsesiv pe scarile de la Palais, pregatindu-se probabil sa isi “cropuiasca” silueta intr-o poza cu Angelina Jolie. Aparatele impreuna cu blitzurile aferente au fost o constanta pe parcursul festivalului, fie pentru a surprinde momentul in care ne-am aflat la 2 metri de o minte stralucita din advertisingul international, fie servind pe post de memory stick pentru toate acele detalii pe care nu vrem sa le uitam odata ajunsi acasa.

Mi-e dor de frenezia constanta care impanzea atmosfera festivalului, o miscare continua de du-te vino, o pleiada de oameni cu care ne intersectam in fiecare secunda (si ce mai oameni!), de setea coplesitoare de cunoastere pe care am simtit-o imediat ce am citit programul workshopurilor si a seminarilor – numai unul si unul.

Mi-e dor de micul restaurant unde ne delectam cu “le plat du jour”, in fiecare zi si de Celine care ne servea si ne ura “bon apetit!” intr-o franceza aproape cantata. Tot in aceasta categorie intra si imensele platouri cu fructe de mare si traditionala oala plina cu scoici, servite la restaurantul tres chic pe balconasul unde ne-am permis sa rezervam o masa intr-o frumoasa seara de marti.

Mi-e dor de noii mei amici, toti delegatii romani cu care am avut privilegiul sa stau la masa, sa ciocnesc un pahar de rosé dar si de numarul impresionant de delegati straini cu care am intrat in vorba fie pentru ca stateam pe scaune alaturate la vreo festivitate de premiere, fie pentru ca ne asezam in acelasi timp la o masa la terasa si trebuia sa initiem o discutie care sa decida cine pastreaza locul.

Profit de ocazie sa-i salut deci, pe Mads, Line si trupa daneza, cei care ne-au donat biletele lor la ultima gala de premiere si la petrecerea finala. Pe Carl, VP Creative Director Grey Vancouver, care a recunoscut cu modestie ca desi a urcat pe scena sa-si ia leul de aur de la Direct, meritul e intru totul al echipei sale care a venit cu ideea minunata. Pe JP, style director la Australia’s Next Top Model, pentru ca sunt probabil singura persoana din Romania care se uita la emisiunea asta si tot singura care a trecut peste timiditate si s-a dus sa intre in vorba cu dansul.

Inchei adresand multumirile care se cuvin Teodorei Migdalovici, Roxanei Balan si intregului colectiv de la The Alternative School for Creative Thinking pentru aceasta infuzie de cunoastere de care am beneficiat si nu in ultimul rand Catalinei, colega mea de echipa, de camera si de sejur cu care am impartit un pachet de entuziasm si un pahar mare de opinii in fiecare zi la Cannes.

“Social Media & Crisis Communication” ofera o introducere in instrumentele si practicile de comunicare in social media, concentrandu-se pe rolul lor in situatiile de criza si pe modul in care functioneaza word-of-mouth in aceste conditii.

Invitatii sunt specialisti si antreprenori cu indelungata experienta in online, toti pioneri ai blogging-ului din .ro si initiatori ai unor cunoscute proiecte dedicate web-ului:

Cristian Manafu (Managing Partner, Evensys si unul dintre bloggerii activi din Romania)
Bobby Voicu (Founder, FTW Media si initiator al unor start-upuri de succes)
Catalin Tenita (Managing Partner, TreeWorks si Antreprenor in online)
Ionut Oprea (Manager, STANDOUT si specialist in comunicare si marketing).

In cadrul “Social Media & Crisis Communication”, participantii vor avea ocazia sa exerseze modalitatile de comunicare in social media, sa ia parte la simularea unei situatii de criza si sa administreze reactiile post-criza.

Ibalgin Rapid contine ibuprofen lizinat 683mg si actioneaza de doua ori mai rapid decat comprimatele filmate obisnuite de ibuprofen de 400mg.

Lansarea va beneficia de o campanie de promovare dedicata, sub sloganul “Forta care invinge de doua ori mai rapid durerea puternica”.

Mesajul va fi declinat in TV, print si actiuni de marketing in farmacii, in perioada iunie-octombrie 2010. De asemenea, produsul va beneficia de activitati de PR.

Agentiile care semneaza campania sunt Ogilvy Praga, Ogilvy Bucuresti si Free Communication (PR).

Valoarea de rate card a investitiilor in media se ridica la peste 1 milion de euro.

Targetul nostru principal il reprezinta femeile din mediul urban, active la locul de munca. Ele sunt acelea care petrec 10-12 ore/zi la birou, cele care trebuie sa fie eficiente pentru a-si dezvolta cariera, sa practice cu dedicatie si in permanenta meseria de ‘manageri ai familiei’ si, totodata, sa aiba grija de ele ca femei. Doresc sa castige timp sanatos, iar una dintre solutii poate fi cu siguranta Ibalgin Rapid”, a explicat Iolanda Bilaus, Marketing Manager.

Obiectivul de vanzari al noului produs Ibalgin Rapid este de minim 100.000 cutii pana la sfarsitul anului 2010. Suntem increzatori ca tinta este realizabila, dat fiind ca avem atat un produs performant, cu un avantaj competitiv real, cat si o campanie de promovare bine targetata. In plus, am constatat ca romanii incep sa se orienteze catre produse inovative si eficiente ”, a declarat Marius Topala, Director CHC, Sanofi-Aventis.

Noul produs completeaza gama Ibalgin existenta pe piata de analgezice si antiinflamatoare sub 4 forme: Ibalgin 200mg, Ibalgin Forte 400mg, Ibalgin gel si suspensia pediatrica Ibalgin Baby.

Cea mai frecventa forma de durere este cea de cap care afecteaza, conform unui studiu realizat de Stem – Mark, 83% dintre romani. Pe langa aceasta, romanii mai sufera de dureri de spate (38%), dureri de dinti (24%), dureri menstruale (21%), dureri articulare (21%), dureri cauzate de raceala (15%), migrene (14%), dureri musculare (10%) si dureri cauzate de febra (8%).

Motivele principale ale durerilor de cap sunt: oboseala sau epuizarea cauzata de un volum de munca prea mare (62%), stresul sau problemele psihice (19%), somnul insuficient (8%) etc.

Diana Graepel, Funky Business

Cand ne-au contactat organizatorii European Customer Experience World pentru a ne invita sa sustinem o prezentare despre Funky Business in cadrul evenimentului, am crezut initial ca ne asociaza cu autorii cartii omonime (suedezii Kjell Norström si Jonas Ridderstrål) sau cu vreo organizatie fondata de acestia.

Ne-am bucurat sa aflam ca stiau chiar foarte bine cu ce ne ocupam, acesta fiind de fapt motivul principal pentru care ajunsesera la noi. Mai bine zis, erau interesati sa impartasim audientei abordarea Funky Business in ceea ce priveste conceptul de customer experience, si asta pentru ca de aproape 9 ani cream experiente de brand pe piata din Romania, pentru clienti locali si internationali.

Odata ajunsa la Londra, am fost efectiv impresionata de calitatea prezentatorilor si a participantilor. Era evident ca delegatii prezenti la eveniment se aflau acolo in primul rand pentru a extrage cat mai multe informatii – i-am urmarit cu atentie si am vazut cum isi luau notite foarte atent si constiincios, astfel incat sa nu piarda nicio idee noua pe care ar fi putut sa o aplice in organizatiile lor.

Pentru mine ca si vorbitor si director al unei companii a carei valoare de baza este inovatia, a fost cat se poate de interesant sa vad ce idei si tendinte se contureaza in cadrul conferintei, unde practic o serie de organizatii si brand-uri internationale isi faceau publice cele mai actuale strategii de relationare cu clientii.

In vremuri de criza, companiile resimt cel mai acut nevoia de diferentiere in mintea consumatorilor, iar pentru a reusi acest lucru trebuie sa-si plaseze clientii in centrul unei experiente pozitive la fiecare punct de contact cu brand-ul. Majoritatea prezentarilor au gravitat in jurul acestei idei, imbracate mai creativ sau mai tehnic in studii de caz, mecanisme, cercetari de piata. Intre temele principale ale celor 2 zile, audienta a avut cel mai mult de invatat din urmatoarele:

• In economia bazata pe experienta, detaliile fac diferenta

Se vorbeste deja de 10 ani despre economia experientei ca etapa succesiva economiei industriale si, mai recent, celei bazate pe servicii. De la teorie la practica stim cam cat dureaza drumul, si asta pentru ca cele mai multe companii nu sunt pregatite sa vanda experienta de brand ca produs de baza.

Concret, fiecare contact al consumatorului cu un brand ar trebui sa fie inregistrat pozitiv in memoria afectiva a consumatorului (= experienta), ceea ce ar presupune ca toate aspectele experientei sa fie orchestrate astfel incat sa conduca la acest rezultat – de aici dificultatea. Exemplele in acest sens variaza de la lucruri bazice precum atitudinea personalului la detalii – un miros specific, o culoare predominanta.

• Experienta clientilor porneste de la experienta angajatilor

Zappos.com, una dintre celelate 42 de companii care au sustinut prezentari in cadrul conferintei, ocupa locul 15 in topul Fortune al angajatorilor si are o rata remarcabila de loializare a clientilor – 75% din business datorat clientilor recurenti. COO-ul companiei, Alfred Lin, are o metoda mai neconventionala de selectie a staff-ului: in faza de training a potentialilor angajati, le ofera acestora 2,000 de $ pentru a renunta. Ratiunea: un angajat nepotrivit, care nu isi doreste cu adevarat sa lucreze in companie, costa mult mai mult decat atat.

• Loializarea clientilor in raport cu generatia din care fac parte

Faptul ca atitudinile si comportamentele consumatorilor sunt intemeiate pe sisteme de valori diferite nu este o descoperire foarte recenta, insa raportarea acestor sisteme de valori la diferitele generatii poate conduce la concluzii interesante. Intre acestea, faptul ca asteptarile consumatorilor sunt direct proportionale cu propriul sistem de valori, conturat pana in jurul varstei de 12 ani in functie de contextul socio-cultural, politic si economic al acelor timpuri. Fie ca vorbim de generatia ‘tacuta’ (1925-1945), de boom-ul dintre ’45 si ’60 sau de generatiile X (1960-1989) si Y (1990-2007), toate aceste segmente de consumatori au particularitati bine diferentiate si relationeaza cu un brand in mod distinct.

• Comunitatile traditionale sunt mine de aur pentru un brand

Harley-Davidson a facut o traditie din relationarea cu clientii prin intermediul evenimentelor organizate via grupul de posesori Harley – comunitate offline care depaseste un milion de membri la nivel global.

Markus Kramer, director de marketing al Harley-Davidson Europe, crede ca experienta reala cu brand-ul are cel mai mare impact emotional asupra consumatorilor, iar istoria Harley ne arata ca acesti consumatori s-au distins mereu prin devotament si pasiune.

• Retelele sociale ca extensie in online a experientei consumatorilor

Ca la aproape orice eveniment de business din ultima perioada, si la ECEW retelele sociale au fost un subiect preferat de discutie in cadrul prezentarilor. Pentru a-i convinge pe cei care nu cred inca in potentialul social media ca unealta de marketing, argumentele vorbitorilor au fost insotite de exemple relevante si rezultate greu de contestat.

Kip Knight, presedintele Knight Vision Marketing si unul dintre moderatorii conferintei, a accentuat importanta momentului actual in aderarea la retelele sociale si viteza incredibila cu care poate evolua relatia cu consumatorii pe canale precum Facebook sau Twitter.

• Toate contactele consumatorului cu un brand sunt conectate si interdependente

Viziunea Funky Business: la fiecare punct de contact cu un brand, consumatorul trebuie sa perceapa valorile companiei cu care interactioneaza. De la contactul direct cu o companie in procesul de achizitie a unui produs / serviciu si pana la o discutie pe forum despre brand-ul respectiv, fiecare detaliu conteaza si poate loializa sau indeparta un client, iar cea mai buna stategie o reprezinta coordonarea acestor interactiuni sub umbrela unei experiente pozitive constante.

Mai inspirationala decat alte prezentari, viziunea noastra a fost sustinuta de cateva studii de caz care au surprins audienta, prin care am aratat ca David este acum Goliat sau, altfel spus, raportul actual de forte dintre consumator si brand s-a schimbat.

Stefan Chiritescu, Graffiti BBDO

Acesta putea sa fie un articol scurt. Extrem de scurt pentru ca trebuia sa vorbesc despre importanta research-ului in scrierea unui caz de Effie.

Pai e foarte important ca daca nu il ai si faci diverse afirmatii prin caz sunt niste domni care te descalifica ca vorbesti fara sa te bazezi pe nimic.

Deci, pe scurt fara research nu ai date, fara date nu ai caz, fara caz nu ai glorie samd.

Si cam asta ar fi articolul. Multumesc pentru spatiul acordat.

Dar nu. Un caz de Effie nu este sau nu ar trebuie sa fie o suma de date de research fie el de piata, de consumator sau de business (da, in tari mai civilizate se face si asa ceva).

Un caz de Effie este sau ar trebui sa fie o poveste. Nu una oarecare ci una pragmatica, dar totusi o poveste.

O poveste care trebuie sa te tina, o poveste care iti seteaza terenul de joaca, personajul bun (evident brandul tau e eroul pozitiv), multe personaje rele (toate celelalte branduri cu care te bati) o intriga misto numita challenge, niste domnite de salvat/cucerit (sa le numin obiective), o armata proprie (mixul de strategie de creatie si media), aliatii care vin sa te ajute la greu (creatia), diverse personaje secundare dar importante (”other marketing activities”) si deznodamantul fericit cand au trait impreuna fericiti pana la adanci batraneti (sau macar pana la sfarsitul anului).

Cam asta am simitit eu cand m-am apucat de planning si citeam cazuri de la Euro Effie, IPA, APG si alte acronime. Simteam cum cazurile alea sunt scrise de niste scriitori adevarati (ulterior am aflat ca marile retele de publicitate chiar au oameni speciali angajati sa faca jobul asta) si supriza, nu vedeam deloc research-ul.

Dar research-ul era acolo prezent la fiecare pas, dar frumos integrat cu citate din Focus Grupuri, cu insighturi puse cu ghilimele direct din gura consumatorului, cu grafice frumos colorate dar nu cu referentiale mici care sa-ti arate o crestere de 1% ca una de 100%, cu citate din ziare despre diverse contexte etc. Si atunci am inteles.

Cazurile de Effie sunt de fapt niste trailere pragmatice. Suficient de puternice cat sa iti atraga atentia si sa vrei sa vezi mai departe , suficient de clare si de rationale ca sa fie credibile si, mai ales, suficient de scurte ca juratul sa inteleaga in maxim 10 minute despre ce e vorba.

Si acum vestile triste. Anul acesta am fost prima data jurat la Effie Romania. Si am fost dezamagit (chiar extrem de dezamagit) sa vad ca nu avem povesti frumoase.

Avem povesti ciuntite cu deznodamant inainte de intriga, cu acelasi setting indiferent de categorie (deh, criza din 2009) cu personaje mari care se poarta ca unele mici, cu armate care se vor mici, dar de fapt sunt mari, cu dusmani (competitori) inventanti, cu dorinta de a ajunge repede la pagina 5 si sa spun ca am crescut maxim in iunie desi am avut campanie in februarie, deci dati-mi premiu, mie, mie, mie, nu altuia.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cred in povesti si in puterea lor de a face lucrurile mai frumoase. Iar Effie ar trebui sa fie un regal, un taram al povestilor pragmatice din care invatam sa facem mai bine si mai corect niste lucruri.

Noroc ca au existat niste exceptii gen Timisoreana sau Napolact. Putin. Mult prea putin.

Din punctul meu de vedere Effie nu este despre victorie punct. Este despre victorii frumoase cu faze de poarta nu cu 11 m discutabil in minutul 98.

Effie Ro are nevoie de mai multa eleganta. Pe bune.

Ileana Badiu, Managing Partner, Wunderman

Chiar daca nu reusesc sa ies prea des in pauza de pranz la masa, atunci cand o fac totusi am locul meu preferat. Este pe Vasile Lascar si se numeste Restaurant Mju.

Pe langa norocul ca e la doi pasi de birou, am avut si bucuria sa gasesc aici intocmai ce cred eu ca mi se potriveste cel mai bine ca stil si bucatarie.

Mju e un loc in care nu poti manca in viteza. Nu iti permit nici locul si nici meniul. Cu un design unic pentru Bucuresti, as spune, o combinatie de modern, luxury, cozy si fresh in acelasi timp, restaurantul pune la dispozitia celor care ii trec pragul o varietate de mancaruri, de la french la sushi si multe alte retete occidentale.

Merg aici de cate ori am o zi agiatata la birou si am nevoie de ora de liniste in care sa simt ca pot iesi din cotidian.

Intrucat atunci cand vine vorba de mancare, deseori salatele sunt cel mai bun prieten al meu, aici am descoperit salata Thai cu noodles si soia, pe care o recomand tuturor mamicilor si salata de ton rosu cu rucola si fennel care este absolut  fantastica.

Am mers la Mju si cu ocazia mai multor intalniri de afaceri, pentru ca muzica este in surdina si poti discuta linistit cu partenerii tai in timp ce degusti un antreu din parfait de fois gras cu dulceata de ceapa si fructe de padure sau o supa asiatica cu fructe de mare.

Nu stiu daca a contribuit cumva feng-shui-ul restaurantului, dar de fiecare data lucrurile au iesit foarte bine, chiar, as putea spune, peste asteptari.

Evident ca am mai iesit la Mju si cu prietenii, mai ales cand unul dintre noi isi sarbatoreste ziua de nastere, pentru ca ne place intimitatea locului, ne plac serviciile care sunt absolut impecabile si atmosfera locului.

De exemplu, ultima oara cand am iesit asa ne-am ales fiecare un tip de paste (toate facute in casa) si am impartasit parerile apoi: femeile au preferat gnocchi cu somon, busuioc, limes si raviolis umpluti cu ricotta si spanac in crema de ardei. Insa barbatii au votat in majoritate pentru tagliatelle cu spanac, sos Roquefort si crispy Prosciuto.

Meniu iunie 2009

Ar mai fi multe de mentionat: mesele de afara vara, paharele de cristal, copacul magic sau desertul – dar prefer sa va las pe voi sa le descoperiti. E o experienta ce nu trebuie ratata!

Adresa: Str. Vasile Lascar, Nr. 29

Telefon: 021 3130015

Email: info@mju.ro

Web: www.mju.ro

Promovat in Romania cu sprijinul Asociatiei Culturale Control N, concursul de selectie si-a desemnat cei 13 participanti. Sase dintre acestia sunt din Romania: Andreea Dobre, Miruna Vasilescu, Mirona Nicola, Maria Dicieanu, Erzsébet Plájás si Cristina Grosan.

Ca si pana acum, revista scrisa si editata in totalitate in timpul Festivalului de Film de la Cannes de catre cei 13 participanti va prezenta, din interior, filmele din selectia festivalului, prin cronici si articole complexe despre sectiunile Semaine de la Critique si Quinzaine des Réalisateurs si va acorda o atentie deosebita scurt-metrajelor si tinerelor talente. Participantii selectionati in urma unei preselectii vin din Franta, Belgia si Romania.

Articolele, fotografiile si materialele video realizate de ei in timpul festivalului de la Cannes vor fi postate pe site-ul www.nisimazine.eu.

Workshop-ul Nisimazine se desfasoara anual in cadrul diferitelor festivaluri de film din lume si se adreseaza tinerilor jurnalisti si fotografi cu varste cuprinse intre 18-30 de ani care parcurg un training intensiv in timpul workshop-ului si au contact direct cu cele mai importante evenimente din lumea filmului. Workshop-ul este sprijinit in Romania de Asociatia Culturala Control N, reprezentantul Nisi Masa in Romania.

Doi dintre participantii romani la workshop-ul Nisimazine sunt fosti participanti ai atelierului de film Let’s Go Digital!. Inceput in iunie 2005, in cadrul Festivalului International de Film Transilvania (TIFF), Let’s Go Digital! s-a bucurat, timp de 7 editii, de un succes remarcabil in randul tinerilor carora li se adreseaza – liceeni cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani.

Anul acesta, editia a 8-a este organizata de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc, in colaborare cu Asociatia Culturala Control N.

Inscrierile la workshop, incepute in urma cu 2 saptamani, continua pana in data de 1 mai 2010.

De asemenea, VisiScanner masoara timpul pe care o persoana il petrece privind o reclama sau un produs.

Asttfel, oamenii de marketing sau de publicitate pot afla cine si cat timp se uita la o reclama sau la un produs. De asemenea, se poate realiza o statistica demografica exacta a clientilor unui magazin de orice fel.

De asemenea, VisiScanner urmareste miscarile consumatorului si identifica zonele mai mult sau mai putin parcurse, prin trasarea unei harti asemanatoare unei imagini prin infrarosu.

Sistemul arata cum se schimba tendintele de parcurs ale consumatorului in functie de locurile unde sunt amplasate rafturile, reclamele sau promotiile, fiind un instrument indispensabil pentru a evalua spatiul de expunere din magazine.

In plus, programul VisiScanner are capacitatea de a stabili daca numarul de vizitatori dintr-un magazin se poate transforma intr-o multime mai mare decat de obicei. Acest aspect este folositor managerilor de magazine pentru a actiona rapid si eficient in cazul in care casierii devin supraaglomerati.

Visiscanner este un instrument revolutionar pentru comercianti, marketeri, cercetatori din marketing si agentii media, pentru a intelege consumatorii, pentru a putea stabili care dintre acestia pot fi publicul tinta si pentru a masura eficienta promotiilor si a publicitatii in timp real.

Incercam sa fim foarte atenti la care pitch-uri sa participam si la care sa nu. Am prefera sa n-avem nevoie de pitch-uri, dar mai e mult pana departe. Invitatia din partea ING Bank ne-a onorat si motivat, mai ales ca a fost totul foarte bine organizat: 3 agentii invitate, briefing foarte clar si 3 saptamani de lucru. Ne bucuram mult pentru ca abordarea noastra strategica a castigat un cont atat de important, si ne bucuram si mai mult pentru ca s-a ales un concept creativ de care suntem foarte mandri ”, a declarat Catalin Rusu, Creative Director & Managing Partner la Rusu+Bortun Brand Growers™.

Am vazut 3 agentii foarte entuziaste si pregatite sa abordeze un subiect destul de dificil. Echipa Rusu+Bortun Brand Growers™ a reusit sa transpuna mesajul nostru intr-un concept surprinzator si relevant”, a declarat Iosefina Frolu, Director Marketing si Comunicare la ING Commercial Banking.

Din echipa castigatoare au facut parte: Marc Bortun – Senior Designer & Creative Partner, Anca Tazlaoanu – Brand Consultant, Tudor Nastase – Senior Designer, Luca Dinulescu – Copywriter si Catalin Rusu – Copywriter & Creative Director.

Extra info

Rusu+Bortun Brand Growers™ se pozitioneza ca agentie de strategie si manifestare de brand.

Pe langa ING Bank, portofoliul agentiei cuprinde clienti precum: Procter & Gamble (Gillette Fusion, Gillette Balkans Talent Cup, Gillette Football Academy, Turul Phenomenal Gillette), EuroMiniStorage, Cosmote, Hostway Romania, Explore Travel, Grupul Realitatea Catavencu, Medicover Romania, Italoparts Holding, Conadi Real Estate, Romspedition Logistik (Auto1one), Millenium Communications (AdPrint, Gala Societatii Civile, ADOR, Internetics), Samsung Romania, Unilever (Rama, Becel), Technophar.

Printre brand-urile crescute de Rusu+Bortun se afla: Cratima, Autism Romania, 3rdEYE, Brand Relations, Conformist, Prego, Extenso, Becker Consult, Colocvio, Notting Hill, Silver Bullet, Blogway, Markit, Logisticon, The Parts, Greenworks, EcoEnergia, TabaRama, Identis, Reveloper.com, Auto1one, salvamoviata.ro, Smark sau adoptaunong.ro.

Barcelona, 17 februarie 2010

Aceasta a fost principala concluzie a mesei rotunde tinuta de MMA (Mobile Marketing Association) in cadrul Congresului Mondial Mobil (MWC) de la Barcelona si la care au participat reprezentatii a patru companii implicate in activitati de marketing mobil: Thomas Labarthe – Vice Presedinte Mobile Advertising la Alcatel Lucent, Philippe Huysmans – Director EMEA Product Management Mobile Media la Microsoft, Stephen Upstone – Vice Presedinte Business Development la Velti si Melis Turkmen – Head of Mobile Marketing & Advertising Division la TurkCell.

Reuniunea a fost moderata de Paul Berney (European Managing Director MMA) care a punctat faptul ca achiziile recente ale Google si Apple in spatiul mobil sunt un indiciu de netagaduit ca publicitatea pe mobil va creste spectaculos si ca MMA colaboreaza cu asociatia operatorilor mobili (GSMA) la initiativa de a stabili standarde de masurare a publicitatii pe mobil.

Melis Turkmen (TurkCell) - puncte cheie:

- TurkCell are cea mai mare de baza de persoane din Europa care accepta publicitate pe mobil de 9 milioane
- Colaboreaza cu peste 600 branduri din 27 de domenii de activitate
- Cea mai buna campanie a avut ca efect cresterea cotei de piata a Pepsi cu 17% anul trecut
- In 2009 cifra de faceri TurkCell din marketing mobil s-a dublat atingand 100 milioane USD
- Ponderea cheltuielilor de mobile marketing din total cheltuieli de publicitate este de 4,5% , fata de 8% ponderea reclamelor pe Internet si 50% cota TV

Reprezentanta operatorului turc are cea mai mare baza de date cu persoane din Europa care si-au dat acceptul pentru a primi reclame pe telefonul mobil: noua milioane din 37 de milioane de clienti.Datele demografice si comportamentale ale celor aflati in baza de date au creat oportunitati foarte bune de comunicare cu acestia in functie de specificul fiecarui brand.

Melis considera ca desi publicitatea pe site-uri mobile este in plina expansiune, marketingul bazat pe permisiune prezinta un potential imens, iar companiile din Turcia au realizat ca publicitatea pe mobil este complementara publicitatii traditionale iar brandurile au de castigat folosind acest nou mediu.

De remarcat este faptul ca TurkCell nu a oferit nici un fel de stimulent sau avantaj celor care s-au inscris in baza de date pentru a primi reclame pe telefonul mobil. Acestia s-au inscris si accepta sa primeasca diverse comunicari pentru ca mesajele pe care le primesc sunt relevante in functie de profilul avut, iar brandurile sunt incurajate sa le ofere diferite stimulente cu ocazia acestor comunicari.

Melis face o precizare importanta pentru marketeri: in comunicarea pe mobil mesajul trebuie sa fie complementar cu cel traditional si diferit de acesta, avand drept obiectiv interactiunea cu receptorii.

TurkCell a derulat campanii de marketing mobil pentru peste 600 de branduri din 27 de domenii de activitate (de mentionat ca anul trecut au castigat premiul de cel mai bun serviciu de publicitate pe mobil acordat de GSMA pentru platforma de publicitate bazata pe tonuri in asteptare lansata in 2008).

Cele mai bune campanii le-au inregistrat in domeniul FMCG (atat pentru branduri internationale, cat si locale), dar sunt oportunitati deosebite si pentru IMM-uri si in domeniul bancar.

Un exemplu de campanie de mare succes a fost cea pentru Pepsi care a s-a derulat din vara anului trecut pana la Craciun si care a folosit, printre altele, platforma de tonuri de apel in asteptare pentru a atrage participarea in campanie a gospodinelor (mecanica presupunea difuzarea unui mesaj promotional atunci cand acestea erau apelate, prietenele lor afland astfel de promotie).

Pentru un impact mai mare au folosit celebritati pentru a atrage cat mai multi consumatori in campanie si au folosit si media traditionala. Faptul ca oferea minute gratuite la achizitia de produse Pepsi a fost de asemenea un factor pentru succesul extraordinar al campaniei: cota de piata a Pepsi a crescut cu 17% in urma acesteia.

De la o valoare de 1,5 milioane USD in 2005, volumul serviciilor de mobile marketing ale TurckCell a ajuns la 50 milioane USD in 2008, iar in 2009 s-a dublat atingand impresionanta cifra de 100 milioane USD.

In Turcia, ponderea publicitatii la TV este de 50%, publicitatea pe internet are o cota de 8% iar publicitatea pe mobil de 4,5% (mult mai mare ca in Romania), estimarea lui Melis fiind ca in 3 ani cheltuielile de marketing mobil  vor depasi ca volum cheltuielile de promovare prin Internet.

Tot la capitolul estimari, TurkCell si-a propus in 2010 o cifra de afaceri din mobile marketing de minim 160 milioane USD, cresterea putand fi mai mare de 60%.

Ce noi provocari si oportunitati aduce anul 2010, ce functioneaza si, mai ales, ce NU mai functioneaza in contextul actual, dar si ce solutii viabile intrevad specialistii din industria de PR locala sunt doar cateva din subiectele incrise pe agenda celei de-a patra editii PR Forum, eveniment ce se va desfasura la 23 – 24 martie 2010, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

Vor fi 2 zile cu solutii concrete, instrumente practice, analize la zi, studii de caz si best practices, in cadrul unor sesiuni de conferinta si workshop-uri interactive.

Carmen Tanasie, CEO, Omnicom Media Group

Criza, ca motiv de speculatie in evaluarea diverselor strategii de marketing, este un subiect care s-a dezbatut foarte mult in ultimele 12 luni.

Romania s-a aflat, poate pentru prima oara, fata in fata cu o realitate dura, care a cerut marketerilor sa actioneze mult mai in forta decat au facut-o in perioadele trecute de criza (anii ‘97-‘98 de exemplu).

Teoria spune ca in asemenea perioade, pe aceste piete care au devenit volatile, ca sa ai succes trebuie sa fii “la panda”, proactiv si flexibil, adaptabil continuu la mediul aflat in permanenta schimbare, de cele mai multe ori in competitie cu el insusi. Ca sa ai succes si dupa perioada de descrestere si ajustari, trebuie sa continui sa investesti si, asa cum studiile o releva, profitul afacerii va creste mult mai rapid dupa iesirea din criza. (Conform PIMS – Profit impact of marketing strategy)

Ca sa putem spune cum s-a schimbat industria de marketing trebuie sa ne uitam la cum s-a schimbat consumatorul – atat ca nevoi cat si ca atitudini. Cateva concluzii interesante am desprins din studiul “Evolutia consumatorului – intelegerea impactului crizei asupra comportamentului consumatorului” (Sursa: OmnicomMediaGroup Snapshots-Iunie-Noiembrie 2009).

Acest studiu a fost condus in Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Spania, Cehia, Polonia (de altminteri singura tara din Europa de Est care nu a fost afectata de criza), Romania si Rusia, pe cca 3000 de respondenti cu varste intre 18 si 64 de ani. (Structura panelului – varsta, venituri, educatie – a fost construita astfel incat sa fie relevanta pentru fiecare tara in parte).

In Romania lui 2009 am iesit sa ne petrecem timpul liber mai mult in natura (46% din respondenti), facand sport si citind carti sau navigand pe Internet (36%) si mult mai putin am mers la film (51%) sau am iesit cu prietenii in baruri sau la restaurant (41%).

Ne-am reorientat la cumparare, cu preponderenta, spre marcile in care avem in primul rand incredere (increderea fiind un criteriu “esential” si “foarte important” de catre 80% din respondenti). Suntem foarte preocupati de dimensiunile “functionabilitate” si “durabilitate” cand evaluam o marca (75%) pentru ca vrem sa detinem “lucruri la care tinem” (49%). Si desi ne uitam la pret mai mult ca inainte (74%) ne place sa ne oferim micile placeri in continuare indiferent de situatia financiara in care ne aflam (81%). Aceasta atitudine plaseaza Romania in topul tarilor mai sus mentionate. Orice s-ar intampla, vrem sa ne traim viata din plin. Ne urmeaza la mica distanta Rusia si Marea Britanie.

Principalul mijloc de recreere a ramas televizorul, investitia intr-un aparat TV fiind privita ca foarte eficienta: e un lucru ieftin si de lunga durata: 61%.

Romanii privesc starea actuala a economiei cu o mare reticenta: suntem mai precauti si mai putin dispusi sa cheltuim decat toate celelale tari (prin comparatie, cei mai putin afectati in perceptie sunt Polonezii si Rusii), principalii promotori ai comportamentului precaut fiind grupurile de varsta 45-55 si 25-34 ani (si, bineinteles cei cu venituri mici si medii). Ca rezultat al recesiunii comportamentele care primeaza au devenit: “cumpar numai ce este absolut necesar” (38%) si “fac economii mai mult ca de obicei” (52%).

Un fenomen interesant il reprezinta atitudinea fata de “mancatul din pachet” (la serviciu, la scoala, etc): Romania este, impreuna cu Franta, in topul tarilor care, in ciuda crizei, prefera sa achizitioneze in continuare produsele la locul unde lucreaza sau invata – si nu sa vina cu ele de acasa. O oportunitate interesanta pentru cei care au astfel de produse (mai ales de “impuls”). La polul opus se afla Italia si Rusia.

In ceea ce priveste deschiderea pe care consumatorul Roman o are fata de a incerca produse noi, Romania este printre cele mai conservatoare tari impreuna cu Cehia, Marea Britanie si Franta. De asemenea tara cu cea mai mica deschidere in a cumpara “marca privata” (depasita doar de francezi), si la mare distanta de celelalte tari ca Marea Britanie (aici marcile private au deja un “pedigree” solid) si, din Europa de Est, de Rusia.

Romanii sunt foarte preocupati ca pe timp de criza companiile sa-si mentina calitatea produselor chiar daca acest lucru inseamna sa creasca pretul (43%). Alaturi de noi mai sunt rusii si cehii. Prefera chiar ca produsele sa fie vandute in volum sau pachet mai mic dar sa isi mentina calitatea (58%) – tara cu cel mai mare scor.

Consumatorii Romani considera continuarea comunicarii despre produse pe timp de criza ca fiind de extrema importanta (86%) – si aici suntem tara cu cel mai mare scor. Dintre tarile aflate in studiu, Romania (alaturi de Franta) este tara in care increderea in publicitate a crescut cel mai mult in aceasta perioada (79%) si tara in care consumatorul si-a crescut increderea in brandurile cunoscute (89%).

Uitandu-ne cum s-a modificat comportamentul consumatorului roman afectat de criza putem trage cateva concluzii interesante in ceea ce priveste provocarile pe care 2010 ni le aduce:

• Trebuie sa ne batem pentru a ramane in setul relevant de marci al consumatorului: marca este importanta in procesul decisional deci sa continuam sa investim in ea

• Trebuie sa mentinem nivelul de calitate al produsului sau serviciului: nu rebuie sa facem rabat la ea – consumatorul roman priveste pretul ca pe un semnal al nivelului calitatii

• Trebuie sa continuam sa comunicam despre produsele si serviciile noastre, sa explicam valoarea adaugata care face produsul nostru diferit de celelalte

Toate aceste lucruri presupun investitii sustinute intr-un moment in care “taierea costurilor” este cel mai la indemana instrument de a genera profit.

Criza ne-a reorientat prioritatile mai mult catre familie si comunitate si ne-a indepartat de a ne face planuri de vacanta si de cariera. Criza ne-a adus in ipostaza in care spunem DA hotarat ciocolatei si cafelei, prietenilor si Internetului si sa spunem ca am putea renunta la fumat. Dar nu vom putea renunta insa la micile placeri ale vietii.

Text de Carmen Tanasie, CEO, Omnicom Media Group

Sportul nu mai este doar o activitate necesara pentru mentinerea sanatatii organismului. Este o afacere. De fapt, monetizarea activitatii sportive si a imaginii celor implicati este un business.

De aceea, asa cum transformam niste boabe de cafea intr-un brand de milioane de euro, la fel putem face cu tot ceea ce tine de domeniul sportului: competitii, cluburi, jucatori. Diferenta tine de specificul domeniului si de mecanismele pe care le folosim.

Sportul functioneaza pe doua parghii actionate corect: pe de o parte, atragerea fanilor, pe de alta parte, generarea de competitivitate si performanta. Marketingul sportiv se bazeaza pe trei surse importante de finantare: vanzarea drepturilor de televizare, sponsorizari si merchandising.

Marketingul sportiv are la baza dorinta companiilor de a se asocia cu valorile sportului in general (performanta, motivatie, putere) cu un sport in particular, cat si cu o anumita entitate sportiva (club sportive, echipa sau jucatori).

Prin urmare, interesul principal in domeniu este cresterea vizibilitatii, la fel si cresterea valorii de spectacol. Oamenii se uita la baschet si nu la jocurile de go pentru spectacol, pentru dinamica, pentru adrenalina. Cu cat se obtine un interes mai mare din partea fanilor, a presei, a influentatorilor, cu atat mai eficienta este asocierea.

La nivel international, marketingul sportiv este un domeniu extrem de prolific, pentru ca si sumele implicate sunt considerabile, de ordinul milioanelor de euro. Pe de alta parte, nu e prea usor sa atragi milioane de oameni care sa urmareasca o competitie sau sa aclame un sportiv. De aceea, domeniul mizeaza mult pe:

- Cresterea valorii de spectacol
- Fidelizarea fanilor
- Brandingul foarte bun al competitiilor si a cluburilor sportive
- Dezvoltarea brandurilor personale ale sportivilor
- Acuratetea modalitatilor de calculare a rentabilitatii investitiei (ROI)

Marketing sportiv made in Romania

Din pacate, nu prea inseamna mare lucru. Vedem demersuri de marketing sportiv numai la cluburile de fotbal si la tenis, numai incipient la handbal, rugby si atletism. Totusi, sunt doar demersuri, care indica mai degraba o tendinta, decat o realitate. Aceasta situatie e generata de specificul organizarii administrative a domeniului sportiv la noi.

Cele mai importante structuri sunt federatiile sportive, ele fiind cele care ar trebui sa urmareasca marketizarea sportului pe care il coordoneaza, cat si al sportivilor pe care ii reprezinta. Dar Federatiile sunt finantate de catre stat, astfel incat fondurile sunt reduse. Desigur, ar putea sa deruleze campanii de branding si/sau marketing, pentru atragerea sponsorizarilor sau a investitiilor private, dar nu au fonduri suficiente. Astfel, sunt intr-un cerc vicios.

Mai departe, cluburile sportive, directiile judetene de sport intampina probleme de finantare chiar mai mari, data fiind vizibilitatea lor redusa.

De pe o parte, structurile sportive nu aplica marketingul sportiv din lipsa de fonduri, dar si din lipsa de know-how. Daca ar fi sa privim partea buna, totusi, am putea spune ca avem perspective de a implementa marketingul sportiv si la noi, pentru ca piata este aproape inexistenta, dar cu potential. Atata timp cat mai avem campioni mondiali si olimpici, atata timp cat inca mai practicam sport, avem sanse sa dezvoltam marketing sportiv si la noi.

Cine foloseste servicii de marketing sportiv?

Din pacate, putini sunt interesati de derularea proiectelor ample, de strategie. Multi apeleaza pentru proiecte punctuale, precum organizare de evenimente sportive, sau realizarea materialelor de comunicare specifice. De altfel, organizarea evenimentelor sportive este, in momentul de fata, cea mai vizibila si mai dezvoltata zona a marketingului sportiv romanesc. Fiecare federatie sportiva are competitiile proprii si urmareste sa asigure vizibilitate pentru cel putin una dintre ele.

Evaluare in marketingul sportiv

Marketingul sportiv este o ramura specializata a marketingului, prin urmare foloseste mijloace de evaluare similare. Unul dintre cele mai importante beneficii aduse de marketingul sportiv este cel al vizibilitatii, astfel incat rapoartele urmaresc transformarea expunerii corporate in valoare financiara. Dar, per ansamblu, se evalueaza exact aceleasi lucruri ca si la marketingul corporate.

Pentru cine se preteaza marketingul sportiv?

Decizia de a aplica marketingul sportiv nu tine atat de categorie, cat de similitudinea perceputa dintre brand si un anumit sport/sportiv. Categoriile de branduri implicate in marketingul sportiv sunt: bauturile (in special berea), producatorii de echipament sportiv, bancile, furnizorii de telefonie mobila – in special companiile care au un public foarte larg sau aflat in legatura directa cu un anumit sport.

Valoarea pietei?

Piata noastra nu a ajuns la stadiul in care sa genereze volum. De aceea, nu exista informatii cu privire la valoarea pietei. Unitatile sportive, de tip Federatii, Directii si Asociatii Judetene, cat si cluburi, investesc extrem de putin in marketing, desi ar fi trebuit sa fie cei mai importanti jucatori.

Cele mai multe fonduri sunt directionate catre antrenamentul sportivilor si participare la competitii. De asemenea, sponsorizarea proiectelor sportive de performanta exista, real, doar la fotbal si tenis. In rest, atragerea sponsorilor pentru alte sporturi este incredibil de dificila.

Ce s-ar putea schimba?

Cred ca schimbarea ar trebui sa porneasca de la mentalitate si de la investitii. Nu exista motive pentru care nu am putea sa implementam si la noi marketingul sportiv, dimpotriva: romanii prefera sa priveasca sportul, nu sa il practice, si, pe de alta parte, avem sportive si echipe valoroase. Ne lipsesc, insa, intelegerea beneficiilor pe care marketingul sportiv le aduce si capacitatea de schimbare.

Ce NU este marketingul sportiv?

Se creaza adesea o confuzie: orice are legatura cu sportul este marketing sportiv. Ceea ce, desigur, nu este adevarat. Daca un club de fitness se promoveaza prin promotii, flyere si detine un site, nu inseamna ca face marketing sportiv doar pentru ca domeniul sau de activitate este sportul. Instrumentele pe care le foloseste trebuie sa fie specifice domeniului.

Extra info

In 2006, Ioana Mucenic a infiintat Pastel Age, agentie de marketing experiential si, doi ani mai tarziu, a fondat Pastel Graphics, agentie de grafica si design publicitar. Ulterior a dezvoltat si a treia companie, de acesta data de marketing sportiv- Pastel Sports. Din 2009, Pastel Group, ce reuneste cele trei agentii.

Printre clientii Pastel Group se numara Gabriela Szabo, Petrom, Heidi Chocolat, LaFantana, Unilever Food Solutions, L ‘Oréal Romania, HR Club, Antalis, Chello Central Europe, Cheque Dejeuner.

Pilonii campaniei au fost site-ul: http://mavindepe.mobile.ro si concursul “Ma vinde pe mobile.ro”.

Durata campaniei: 3 noiembrie – 3 decembrie 2009

Obiectivul campaniei: cresterea awareness-ului mobile.ro si recunoasterea acestuia drept unul dintre liderii pietei online de vanzare a autovehiculelor noi si second-hand din Romania.

Concept: Concursul “Ma vinde pe mobile.ro” in care persoanele care doreau sa se inscrie in competitie trebuiau sa filmeze sau sa fotografieze o masina pe care au scris numele concursului si apoi sa incarce materialul pe site-ul http://mavindepe.mobile.ro

Tactici utilizate in campanie:

• Clip viral care are 5634 de vizionari, despre care au scris urmatoarele bloguri: zoso.ro, chinezu.eu, amdoar18ani, blogatu.ro;

• Componenta de bannere Clickable pe site-ul Hi5.com

• Campanie de Google Adwords

• Concursul propriu-zis care a fost promovat de urmatoarele bloguri: piticu.ro, ecostin.com, refresh.ro, blogatu.ro, zvoner.ro;

• Componenta de email marketing

Rezultatele campaniei: In concurs s-au inscris 1561 de persoane care au uploadat 2669 de imagini si 96 de clipuri video, care au cumulate un numar total de 19235 de voturi.

Numar impresii Clickable: 14.989.783

Numar click-uri Adwoords: 10.142

Trafic general pe site: 55.000 unici

Extra info

Metromind Media este o agentie digitala infiintata in 2004. Printre campaniile realizate de agentie se numara cele pentru clienti precum: FHM, Tornado, Vichy, Oltchim, Magazinul de Case si Esquire.

Platforma romaneasca mobile.ro este deservita de mobile.international GmbH, careia ii apartine si mobile.de, cea mai mare piata virtuala de vehicule din Germania.

Se intampla uneori sa atipesti pentru cateva minute si sa ai cel mai lung vis. Timpul se dilata si multe lucruri se succed rapid in fata ta…. Exact asa m-am simtit eu la festivalul European de comunicare Eurobest…

La inceputul lui noiembrie colectam promotii de pe site-ul festivalului pentru o tema la facultate, in a doua saptamana participam la selectia nationala pentru Young Creatives, iar in a treia am aflat ca primii clasati vor merge la festival ca delegati…

… asa am ajuns la Amsterdam.

Nu stiu cum era vremea cand am ajuns si nici cand am plecat, de fapt nici despre Amsterdam nu am prea multe de povestit, insa in cele trei zile de festival am avut sansa sa interactionez cu oameni pe care ii stiam doar din carti.

Treizeci si sase de seminarii si workshopuri, o ora de pauza, multe multe campanii noi, trenduri si multi oameni pasionati, ambientul perfect pentru un student in an terminal la publicitate. A fost cu siguranta cel mai intens si mai ametitor program la care am avut sansa sa particip. Cu cat adunam mai multe informatii, cu atat eram mai receptivi, cele 11 ore de cursuri pe zi se scurgeau prea repede. Trecand de natura informatiei, m-a uimit naturaletea si modestia cu care erau prezentate insight-urile care au stat la baza unor campanii absolut fascinante. Dilema principala a aparut la alegera cursurilor care aveau loc in acelasi timp.

Eurobest mi-a aratat ca lumea advertisingului contureaza oameni multilateral dezvoltati, iar ideea de specializare pe o singura arie incepe sa ramana din ce in ce mai mult in umbra.

Seminariile au avut teme multiple, insa daca ar trebui sa le ierarhizez, as spune ca in acest an, la Eurobest s-a vorbit despre Trenduri, Valori, Tool-uri si Great Advertising Campaigns din care au luat nastere.

1.Trenduri

In timp ce Gustav Martner ( Creative Director Crispin Potter + Bogusky Europe) si Gustav Sydow ( CEO Burt) au vorbit despre influentele “new pop culture” care conduc strategia intr-o era a inovatiei si a entertaining-ului, Jakob Lusensky (Heartbeats International) a aratat cum Cei Patru P au fost inlocuiti la brand-urile care au inteles ca muzica este un instrument vital in interactiunea cu target-ul in Cei Patru E (Music Branding = Emotions, Engagement, Experience, Exclusivity).

Michael Leander (FEDMA) a prezentat modele eficiente de direct marketing prin e-mail. El spune ca orice “one to one marketing” trebuie sa respecte trei reguli de baza: sa creeze o experienta pentru consumator, sa stabileasca o legatura stransa (o relatie de comunicare) si, lucrul pe care a tinut sa il puncteze, sa ii spuna consumatorului exact ce vrea de la el.

Cei de la FEDMA considera ca utilizatorii de online se impart in doua categorii: cei care trebuie indrumati pas cu pas si cei care prefera sa descopere singuri (“Leave me alone Harry and hold my hand Larry!”). De aceea ei isi personalizeaza mailurile in functie de profilul utilizatorului. Un trend in e-mail marketing este optiunea de preview atasata newsletter-urilor, ea ofera consumatorului posibilitatea de a “atinge”/ vedea produsul inainte de a-l adopta. (Dupa atasarea acestei optiuni au inregistrat o crestere de 40% a abonatilor).

Nick Bailey de la AKQA Amsterdam a vorbit despre necesitatea dezvoltarii multilaterale a oamenilor din departamentle de creatie odata cu “revolutia” digitala.

2. Valori

Multe seminarii au luat in discutie si valorile dupa care trebuie sa se ghideze o agentie in realizarea unei campanii. Paul Lavoie ( Chief Creative Officer- TAXI) a vorbit despre importanta increderii bilaterale care trebuie sa existe intai in relatia agentie-client, iar apoi in relatia client ( Brand) – consumator realizata prin intermediul agentiei. Jon Wilkins ( Naked Communications) a insistat asupra respectului fata de consumator pe care brand-urile trebuie sa le castige. El a abordat subiectul “coincidentelor misterioase” din advertising in care user generated content necomerciale au fost refacute de agentii in virale. Preluarea conceptelor nu face decat sa strice imaginea brand-urilor.

Un alt seminar interesant a fost cel in care ni s-au prezentat Zero-Budget Campaigns. Aici cuvintele cheie au fost “making sence”, Julian Boulding (thenetworkone),Willem van der Schoot (MD – Lemz, Amsterdam) si Alex Baixas (Head of Digital – Shackleton) au demonstrat cum o cercetare de piata temeinica produce un insight natural cu ajutorul caruia poti crea o campanie cu un buget media zero si eficienta unui proiect scump. Drept exemplu, ne-au oferit campanile: “ The Neighbor Day” si “ Omo Outside play”. Trebuie sa oferi utilizatorului o experienta de care el inca nu stie ca are nevoie.

3. Tool-uri

La nivelul noilor Tool-uri, discutiile s-au invartit in jurul a trei concepte social media, new media si digital. Concluzia la care au ajuns cu totii este ca noile tehnologii functioneaza doar atunci cand sunt utilizate pentru a urma un fir narativ. Pana la urma adevarata putere a unui brand consta in a crea o experienta si o legatura cu target-ul printr-o poveste, iar tehnologia este un tool nu povestea in sine.

Stephane Xiberras, BETC EuroRSCG

Pentru a arata importanta interpretarii, Stephane Xiberras (presedintele si directorul creativ – BETC Euro RSCG Paris) a inventat un program capabil sa realizeze printuri prin introducerea datelor unui brief. El a demonstrat astfel ca gandirea umana este de neinlocuit la nivelul conceptelor creative.

4. Simply Great Advertising

Am vazut foarte multe campanii, insa pe langa prezentarea cunoscutilor Mark si Glen Tutssel, pe mine m-au mai fascinat doua agentii suedeze : B-Reel si ACNE Digital.

B-Reel sunt cei care au introdus pentru prima data notiunea de film interactiv prin advertgame-ul Hotel 626 realizat pentru Doritos, pe care anul trecut l-au dus mult mai departe prin Asylum 626. Tot ei sunt autorii campaniei interactive “Talk Talk Brightdancing”.

De ACNE Digital nu stiam foarte multe pana la festival. Desi se spune ca nu exista o reteta a succesului in advertising, acesti suedezi au trei reguli simple dupa care se ghideaza si care par sa dea rezultat. Fiecare regula a fost sustinuta argumentativ de cate o campanie:

1. Lasa utilizatorul sa fie parte din poveste – “Change Perspectives at Saab”
2. Lasa utilizatorul sa fie povestea – “The Lynx Roar”
3. Lasa utilizatorul sa creeze povestea – “BBC Blast Get Creative”

Cei de la Acne se ghideaza dupa un adevar general valabil pentru a defini viitorul in advertising: “ pentru a intelege viitorul trebuie sa facem un pas inapoi sa analizam trecutul si sa observam prezentul”

Mult s-a vorbit si despre fenomenul viralului. Am sa inchid cu ultima concluzie care mi-a ramas in minte de la festival. Majoritatea celor care au avut prezentari, au tinut sa puncteze ca viralul nu exista ca forma independenta de advertising, el este doar ecoul, efectul unei campanii bine gandite.

Adina Ionescu, PR Coordinator, MOL Romania

De Adina Ionescu, PR Coordinator, MOL Romania

Un indiciu despre importanta functiei de comunicare intr-o companie poate fi si anuntul de recrutare pentru directorul de relatii publice.

O astfel de pozitie a aparut recent publicata in limba engleza pe mai multe site-uri de profil iar la doar 3 zile de la postare fusesera inregistrate 631 de aplicatii. Nu as dori sa supar 631 de persoane, dar cred ca au de-a face cu o oportunitate ratata din start.

Oricine va fi selectat, va face parte dintr-o organizatie unde nu sunt cunoscute concepte de baza (PR, marketing, advertising, CSR). In astfel de situatie, directorul de relatii publice va trebui sa justifice zi de zi de ce relatiile publice nu inseamna publicitate, relatii cu publicul sau marketing, in loc sa-si atinga obiectivele profesionale.

Sa explic… Asa cum spuneam, anuntul este in limba engleza. Incerc sa trec peste faptul ca denumirea domeniului “relatii publice” contine o greseala gramaticala si trec la cerintele de calificare. Se cere experienta in domeniu de minimum trei ani. Spun “in domeniu” deoarece nu stiu cum sa inteleg fraza: “minimum 3 years of experience in PR and medium-term experience in a similar position”.

Parcurgand textul in continuare, directorul de relatii publice trebuie sa bifeze diferite activitati, ca de exemplu stabilirea strategiei si obiectivelor.

Ma ingrijoreaza insa urmatoarea cerinta. Persoana cea mai potrivita pentru job trebuie sa propuna planul de comunicare. Dar nu oricum. Planul de comunicare trebuie corelat cu volume, vanzari si bugete: “defines the PR plan in terms of volumes, turnovers and budgets”.

Cu alte cuvinte, relatiile publice genereaza vanzari si sunt raspunzatoare de realizarea bugetelor? Sa fie de vina pentru aceasta abordare pozitionarea pe care si-au asumat-o recent unii specialisti in comunicare din tara noastra, conform careia relatiile publice sunt un fel de garoafa de plastic de pus la buzunar, nu neaparat necesara in trecut, dar ieftina in prezent?

Garoafa ar putea genera reactii pozitive din partea publicului, ceea ce ar conduce, de ce nu, si la cresterea vanzarilor. Este posibil ca pentru companiile unde comunicarea nu a insemnat niciodata un demers profesionist si continuu sa conteze acum doar ceea ce este mai ieftin…

Revin la analiza anuntului. Dupa cateva fraze copiate din manuale, se pare ca e cazul ca omul de PR sa stie sa cumpere spatiu publicitar, sau dupa caz “timp”. Gandul ma duce la dezbaterile despre utilizarea publicitatii ca mijloc de presiune pentru publicarea stirilor, dar o astfel de subtilitate nu-si are rostul in contextul anuntului de fata.

Lovitura de gratie este aplicata la sfarsit. Din cand in cand, in situatii calificate drept speciale, firma mai face si CSR, cu ajutorul specialistului in comunicare. Totusi, daca acesta ar avea nevoie de ajutor, ar avea voie sa apeleze…la o agentie de advertising.

Nu as dori sa aduc in discutie deontologia folosirii actiunilor de CSR ca instrumente de publicitate. Stiu doar cat de mult i-am combatut pe cei care au sustinut ca implicarea sociala este un paravan pentru obiective de marketing. Evident, nu am intalnit nicio companie care sa recunoasca asa ceva. Pana acum….

Adina Ruse, Account Director, Publicis Romania

De Adina Ruse – Account Director, Publicis Romania

Probabil ca asta e genul de topic pe care toata lumea si l-ar dori, intrucat la “start” ar incepe sa strige toate nenorocirile din industrie. Si nu sunt putine.

E destul de greu de zis ce te enerveaza cel mai mult in criza. Asta pentru ca, din pacate, desi ne-ar placea sa credem ca functionam pe principiul “criza reuseste sa scoata ce e mai bun din noi”, suntem de-abia la primul pas. Si ala tremurat.

Deci… ce ma enerveaza cel mai mult? Indecizia, domnilor! Sau cum vreti sa-i mai spuneti: sovaiala, nehotarare. Sub diverse forme si tradusa in felurite mesaje cunoscute voua: ” ne-am dori aceasta campanie, dar e criza si bugetele sunt limitate, insa poate la anul…”; “uaaau, super idee, exact ce ne-am dorit… stai, stai, ca aveti totusi cateva modificari minore la concept, nimic serios”; “avem nevoie repede de inca 3 directii pentru ca ce ne-ati dat nu e chiar pe brief”, “n-aveti un brief mai aspirational? ca sa putem livra si noi ceva”, “ deadline-ul ar fi putut fi extins, dar stiti ca e criza, hai sa actionam rapid”.

Si, evident, lista continua. O sa spuneti ca exemplele tin de taramul nehotararii … oricum ar fi, eu zic ca tot cu “ne-“ incepe cuvantul care le defineste.

Uneori, senzatia de saturare este vizibila. Uneori, uitam sa fim fermi si ne erijam in micii “indecisi”. De parca ar fi un trend. Motivul? Criza si panica pe care aceasta o raspandeste. Daca tot se spune ca in vremuri de restriste trebuie sa fim de doua ori mai atenti si sa nu luam decizii atat de usor, asta nu inseamna sa ne scufundam cu totii in marea de panica si nehotarare. Asta este, putem amana idei frumoase, brief-uri, campanii, feedback-uri…

Dar ne vom trezi in 2010. Si, la fereastra, ne va zambi frumos criza.
Va trebui atunci sa fim MAI eficienti si sa avem MAI MULT cultul deadline-ului. Bugetele poate ca nu vor mai fi de partea noastra si, cu toate astea, va trebui sa raportam.

Eu zic asa: haideti sa reinventam fermitatea si sa ne tinem cu dintii de ea. Asa cred ca s-ar rezolva mult mai multe lucruri meschine si s-ar putea face pasul catre ceea ce unii oameni destepti din afara numesc “post crisis management”.

Ioana Hreninciuc, Marketing Manager, Hostway Corp. Bucuresti

Vrei sa iti scoti brandul “in lume”? Ok, piata e plina de evenimente, dar cum il alegi pe cel mai potrivit pentru brandul tau?

Ar trebui in primul rand sa stii: publicul tinta, calendarul evenimentelor care au publicul potrivit, bugetul de sponsorizare si bugetul de productie. Ia intotdeauna in considerare faptul ca suma cu care sponsorizezi nu este suficienta, pentru ca orice implicare intr-un eveniment presupune costuri suplimentare pentru activitati si promovare.

Dupa ce ai stabilit aceste criterii, schimba unghiul! Incearca sa privesti din perspectiva publicului. Prezenta la evenimente ar trebui sa aiba propriul ei “usability”, ca in online: sa stii imediat unde, pe cine gasesti si ce ar putea sa-ti ofere (care sa fie si folositor). Care ar fi regulile de baza al acestui tip de “usability”? Sa incercam cateva.

1. Mergi doar acolo unde iti gasesti locul. Daca nu atingi publicul care te intereseaza… investitia intr-un eveniment e aproape nula, chiar daca obtii awareness. In plus, risti sa iti faci PR negativ pentru lipsa de know-how.

2. Vino cu ceva nou si informativ. Daca, in calitate de sponsor, singurul lucru pe care poti sa-l prezinti publicului tau este un roll-up… mai bine ramai la birou. Chiar daca nu ai un produs fotogenic (in cazul nostru, hostingul nu e un produs prea spicy), trebuie sa ai ceva de spus. Ofera informatii, analize, predictii – daca nu ne spui nimic, data viitoare clar nu te mai ascultam.

3. Ofera solutii, nu produse. Vrei sa prezinti avantajele senzationale ale produsului tau? Ok, dar hai sa identificam ce problema rezolva el pentru noi si sa plecam de aici. Nu vreau un laptop cu celulele de baterie in serie si nu o sa ascult o prezentare despre noua ta tehnologie pe litiu. Dar daca imi spui ca as putea avea autonomie 12 ore in loc de 4… e posibil sa-mi castigi atentia.

4. Fii accesibil. Usureaza munca clientului. Ai convins publicul sa intre pe site-ul tau? Sau si mai bine, sa cumpere produsul tau? Super! Cum pot sa faca asta mai usor? Stie toata lumea adresa site-ului? Ai un proces de inregistrare online? Poti oferi un discount la eveniment? Se poate plati cu cardul? Oferi livrare la domiciliu? Ofera toate informatiile de care publicul tau are nevoie (succint) si asigura-te ca nu intampina nici o problema pe parcurs.

5. Lasa feedback-ul sa vina la tine. Evenimentele sunt o super oportunitate sa afli ce crede publicul tau despre tine. Ofera-le posibilitatea sa iti raspunda si sa iti sugereze imbunatatiri. Reply-uri pe twitter, formulare de feedback, sondaje – e posibil sa nu iti placa intotdeauna ce auzi, dar sigur o sa ai multe de invatat.

Chiar daca manualele de self-help despre seductie sunt o inventie a secolului XX, istoria artei si numarul mare in care populam planeta dovedesc ca oamenii s-au descurcat intotdeauna destul de bine cu seductia. Cam la fel e si cu marketingul experiential – el este prezent de cand exista marketingul, prin instrumente intuitive cu care companiile au incercat sa seduca si de fapt sa emotioneze publicul, scurtcircuitand canalele clasice.

Acum insa asistam la o noua etapa, o etapa de maxima deschidere si transparenta a comunicarii de business, in care conceptul de “experiential marketing” s-a impus ca un “must”, acel must format din suma tuturor instrumentelor prin care un brand interactioneaza direct cu publicul sau, emotionandu-l.

Pentru ca de fapt asta inseamna marketing experiential: crearea unei experiente (interactiune directa) intre un brand sau produs si clientii sai, avand ca rezultat “atasamentul” emotional al consumatorului (sau partenerului de business) cu produsul respectiv.

Ascendenta din ce in ce mai mare a marketingului experiential in mixul de marketing a inceput odata cu anii ‘80, si nu ni se pare un paradox ca nevoia de experienta directa a crescut proportional cu influenta Internetului.

Pentru ca acesta a introdus social media, nevoia de comunicare one-to-one si accesul mult mai liber la informare. Asa se face ca publicul nu se mai multumeste cu reclamele traditionale de informare (cand poate gasi pe net mii de testimoniale ale unor clienti multumiti sau nu) ci prefera sa aleaga brandurile dispuse sa investeasca intr-o relatie personala cu el. Sa cumpere experiente si nu informatii. Intr-o piata din ce in ce mai concurentiala, publicul s-a rafinat nespus si acel “what’s in it for me” e evaluat mai degraba la nivel emotional, informatia fiind doar prima marja de selectie, usor de gasit si verificat pretutindeni.

Si aici intervine avantajul imens al marketingului experiential: este singurul tip de marketing care poate folosi toate cele 5 simturi.

Asta inseamna emotie mai puternica si alternata, inseamna inedit si inseamna costuri mai mici. Acolo unde mesajul clasic de ATL se imprastie generos unui public mult mai mare decat cel vizat, marketingul experiential poate sa-i atraga pe toti cei vizati, folosind nu un canal TV ci adresandu-se direct oamenilor si simturilor lor. Inutil de precizat ca o astfel de experienta (cu conditia de a fi impecabila!) il poate fideliza pe viata pe un consumator, ceea ce o reclama TV reuseste mai rar.

Altfel, etapele unei campanii de experiential marketing sunt destul de “conventionale”, pentru ca pornesc de la aceleasi obiective de business. Se porneste de la un obiectiv de business (in cifre, cota de piata, categorie de produse, etc) se evalueaza experientele anterioare ale grupului target cu brand-ul respectiv si rezultatele cuantificate. Pe baza profilului segmentului de target dorit (fie ca e vorba de distribuitori, forta de vanzari a dealerilor sau consumatorul final) se indentifica cele mai eficiente “forme de interactiune” cu acestia, pentru a crea experiente memorabile din punct de vedere al impactului emotional.

Toate aceste etape formeaza mecanismul sau strategia de campanie. Urmeaza conceptul, forma creativa in care “experientele” identificate vor fi imbracate si implementarea propriu-zisa. Cu alte cuvinte, calea e similara oricarui alt demers de marketing, doar ca elementele briefului sunt incorporate intr-un eveniment, si nu intr-un spot tv sa spunem.

Iar avantajele evenimentului fata de spotul tv sunt exact avantajele marketingului experiential fata de publicitatea traditionala: eficienta maxima, target controlat si atins 100%, folosirea tuturor simturilor – care duce la creativitate si impact mai mare, la elemente surprinzatoare si la costuri reduse (imaginati-va doar costurile unei sedinte de food styling si eforturile de a filma cat mai apetisant produsul, in comparatie cu perceperea live a mirosului adevarat si ravagiile lui asupra rezolutiilor noastre culinare).

Si, daca mai exista indoieli ca simturile si emotia se traduc direct in cifre, pe blogul Roddia puteti citi un exemplu relevant, gasit la randul nostru intr-un studiu fascinant.

Extra info

Iulia Sirbu si Mihai Prisecaru au pus bazele agentiei de marketing experiential Roddia in urma cu cinci ani. De la infiintare, Roddia a organizat pentru clienti numeroase campanii (de stimulare a vanzarilor, de loializare, de motivare), campanii de implicare sociala (pentru clienti sau initiative proprii), interactiuni (evenimente speciale, conferinte, incentive, team building).

Gama de servicii oferite de Roddia este completa: consultanta (auditare, strategie, etc.), concept (ambalajul creativ, cu toate elementele adiacente: pozitionare, copy, design, etc.) si implementare (derularea si implementarea propriu-zisa a proiectelor).

Geo Baraian Impression Graphics Romania

De Geo Geo Baraian

Intr-un articol celebru aparut sub semnatura lui Tom Peters, etica si criza erau subiectul unei analize de profunzime. Din pacate – comenta Peters – nevoia de etica devine acuta abia cand criza se manifesta deja. Uneori, lipsa de etica sta la radacina crizei, alteori e doar sarea de pe rana.

Lipsa unui set esential de reguli pentru bunele practici in industria de publicitate a fost mereu o problema, dar niciodata n-a fost mai prezenta decat in anul acesta de cotitura.

La noi, piata a crescut cumva haotic, pe modelul luxuriant al vegetatiei de jungla. Spectaculoasa si ramificata pe de-o parte, lipsita de disciplina si de o anume armonie a raporturilor dintre jucatori, pe de alta. Mai mult o lupta de care pe care, decat o mostra de eleganta competitie, in care cel mai bun merita sa castige.

Prin abordarea subiectului ETICA nu vreau sa folosesc vorbe mari, nici sa am un discurs moralizator si nici sa fac trimiteri la atmosfera de salon, cand in piata lucrurile sunt dramatice. Spun insa ca avem nevoie de un sistem de reguli pe care sa-l concepem si macar sa incercam sa-l respectam. Pentru ca etica in business-ul nostru, atunci cand e mai mult decat o vorba pe hartie, devine un sistem care implica o dezvoltare sanatoasa. Si absolut orice jucator care vrea sa avanseze si sa faca business pe termen lung are nevoie de un context sanatos.

Numai ca astazi sistemul nostru e bolnav – se fura idei, se fura clienti, se triseaza, se joaca la cacialma, se negociaza abuziv – pana intr-acolo incat se omoara companii care au fost generatoare de plus valoare in industrie. Criza n-a facut decat sa puna accentul pe niste practici care functionau deja.

Daca nu ne vom trezi la timp – si-acum suntem intr-un fel de ceas al 12-lea, vom ajunge intr-un colaps valoric. De-aici pina la dezintegrarea unui sistem nu mai e decat un pas.

Vrem sa fim perceputi ca europeni si ne prezentam in afara tarii drept o industrie care are toate datele unei piete complexe. Realitatea este ca pentru a dobandi statutul de comunitate matura, e nevoie de un mod de lucru, de un cod valoric, de un set de principii care sa defineasca felul in care functionam ca sistem. Ce e permis si ce nu.

Pana unde poate merge negocierea si de unde incolo incepe santajul, ce inseamna asocieri inspirate si ce monopol distructiv.

Imi place sa privesc partea plina a paharului. De aceea, cred ca a fost ceva bun in criza din 2009 – ne-a pus la incercare pe fiecare in parte, dar mai ales a ramas ca o proba de foc pentru industrie. Nu depinde decat de noi sa facem trecerea de la comportamentul de tip tribal, la cel de tip comunitar. Putem cel putin incerca.

Pe toti cei care cred ca e important sa jucam dupa regulile comunitatii, in spiritul unei cresteri sanatoase a contextului in care lucram zi de zi, ii invit sa se alature initiativei noastre: eleborarea primului cod de etica al industriei.

Lucia Ciuca, Account Manager, Daedalus Millward Brown

De Lucia Ciuca, Account Manager, Daedalus Millward Brown

Nu orice reclama care apare la televizor vrea sa aiba un efect persuasiv imediat asupra audientei. Totusi, atunci cand obiectivul este acela de a influenta consumatorul intr-un mod care sa aiba un impact direct asupra comportamentului, generand un efect pe termen scurt de crestere a vanzarilor, exista patru factori cheie care prezic daca va reusi acest lucru.

Pentru a fi persuasiva o reclama ar trebui sa comunice ceva nou, sa fie relevanta, sa fie credibila si sa reuseasca sa se diferentieze.

Dar trebuie sa tinem cont ca o reclama pe care nu iti place urmaresti poate sa diminueze efectul de a convinge audienta.

Cum sa obtii un efect de persuasiune bun?

Majoritatea reclamelor au ca scop influentarea comportamentului pe o perioada lunga de timp, dar o miza la fel de mare este si modul in care unele reclame reusesc sa aduca modificari imediate in comportamentul consumatorilor.

In functie de scopul reclamei, efectele pot fi: de modificare a frecventei de utilizare, a deciziei de cumparare sau de schimbare a marcii cumparate de obicei.

Legatura dintre persuasiune si o cresterea vazarilor pe termen scurt este si mai puternica atunci cand avem de-a face cu marci nou aparute pe piata sau cu marcile mici*.

Capacitatea unei reclame de a transmite un mesaj care sa atinga efectul dorit, depinde de patru factori.

In primul rand, efectul de persuasiune este puternic corelat cu capacitatea reclamei de a transmite informatii noi, unde: “noi” este definit de catre consumator (ceea ce considera ei ca fiind nou, nu coincide intotdeauna cu intentia celor care au realizat reclama).

De asemenea, o importanta majora o are si relevanta mesajului transmis dar si masura in care acesta este credibil. Deci, este vital ca modul de comunicare al reclamei sa nu fie perceput ca necredibil; totusi, un raspus rezervat ca de exemplu “va trebui sa verific mai intai si apoi sa cred ca este adevarat” este destul de des intalnit si ar putea chair sa incurajeze potentialii cumparatori sa incerce produsul.

In cele din urma, reclamele au o mai mare sansa sa fie foarte convingatoare daca se diferentiaza de restul reclamelor. Factorul diferentiator intervine atunci cand o reclama are capacitatea de a comunica informatii noi care sunt percepute ca fiind cu adevarat distictive sau, chiar unice, astfel diferentiindu-se clar fata de alte marcile din categorie.

Cand o reclama este evaluata ca fiind doar placuta, nu are un efect de persuasiune puternic, dar reclamele care sunt percepute negativ sunt mai putin probabil sa fie foarte convingatoare.

Asadar, care dintre factori este cel mai important?

Nici unul dintre factorii prezentati mai sus nu este suficient de puternic de unul singur pentru a compensa o performanta slaba a celuilalt. Mai degraba reprezinta conditii absolut necesare pentru ca reclama sa genereze motivatia suficienta pentru a schimba comportamentul consumatorilor. Ganditi-va la efectul de persuasiune imediata ca la o prajitura: daca lipseste unul din ingredientele principale, rezultatul final nu va fi unul foarte gustos.

Reclamele TV pot avea multe obiective; dar daca se urmareste atingerea unui efect foarte mare de convingere, elementele mentionate mai sus vor duce la maximizarea eficientei campaniei.

*Informatii extrase in urma analizei rezultatelor din baza de date Millward Brown, care cuprinde peste 50.000 de rapoarte despre branduri si 40.000 de reclame testate cu ajutorul produsului Link(TM) si de asemenea, 1000 de studii de caz si peste 700 de lucrari si articole.

Desi se afla la doi pasi de birou, incerc sa evit pe cat posibil pranzurile de afaceri la Violeta’s Vintage Kitchen. Pentru ca e un loc inca lipsit de pretentii, proaspat si linistit, as vrea sa ramana astfel cat mai mult timp posibil – cunoscut doar acelora care stiu sa se bucure de scretele culinare dezvaluite zilnic chiar de Violeta.

Georgeta Teodorescu, Project Manager, Kubis Interactive

Cei care nu au mancat inca minunata painica de casa acolo, trebuie sa stie ca sunt asteptati sa mearga cu inima deschisa si sa-si lase asteptarile despre cum trebuie sa fie un restaurant, afara, la usa. Asta pentru ca Violeta gateste in fiecare zi exact ce-i trece prin minte, cu o creativitate care dezarmeaza – asa incat atunci cand imparti una dintre cele cateva masute colorate din salonas cu un prieten drag, sau esti asezat comod in micuta curte interioara intr-o companie placuta, esti liber sa ai din nou 5 ani si sa savurezi asteptarea de a fi servit cu delicii pe care nu poti decat sa le ghicesti.

Cred ca asta cucereste la Violeta, dincolo de arome si talent culinar, senzatia sublima de de a renunta la obinuinta de a “comanda” si a-ti permite sa fii surprins. Un pont bun: acum ca a venit toamna, Violeta are si must din struguri albi pentru cei care-i calca pragul.

Violeta’s Vintage Kitchen este unul dintre putinele locuri din Bucuresti care isi poarta rafinamentul cu gratie si modestie, unde te simti “in liniste” savurand o supa crema, sau un desert delicat, asa ca, va rog, daca se poate, nu va stabiliti pranzuri de afaceri la ea, ci mai degraba o revedere cu vreun prieten vechi si drag pentru o ora de povesti.

Adresa: Str. Batiste, nr 23 (colt cu J.L.Calderon), Bucuresti
Telefon: 021 310 06 81; 0722 525 643; 0724 900 757
Email: restaurant@violetas.ro
http://www.violetas.ro
http://twitter.com/violetasvk